In Bistrita Nasaud, o treime din tezele unice au fost sub nota 5

Se spune că învăţământul românesc este în declin. Una dintre sursele acestui declin a fost până acum considerată a fi necinstea anumitor profesori şi învăţători care din varii motive notau în mod fals performanţele intelectuale reale ale elevilor. O altă sursă este considerată a fi slaba pregătire a profesorilor şi, în consecinţă, a elevilor pe care îi îndrumă aceştia.

Egalitate în subiecte

Ministerul Învăţământului a găsit soluţii pentru eradicarea acestor surse ale corupţiei învăţământului românesc. Una dintre aceste soluţii, aplicată la elevii de gimnaziu, este teza unică la materiile principale. Conform acestei soluţii, elevii din întreaga ţară trebuie să răspundă în cor la aceleaşi întrebări de limba şi literatura română, istorie sau geografie şi să rezolve cu toţii, aceleaşi probleme de matematică.

Este o soluţie democratică aceasta şi ea a fost salutată ca o măsură egalitaristă şi eficientă în vederea eradicării abuzurilor din învăţământ. Asta deoarece de multe ori, în mediul rural, acolo unde învăţământul este puţin mai lax şi concurenţa dintre elevi mai mică, subiectele de teză alese liber de profesorii respectivi, pot fi mult mai simple decât cele pe care le primesc elevii de la oraş.
Subiectele unice de teză pe ţară mai sunt, de asemenea, şi o bună metodă sociologică de a determina care este adevărata valoare a pregătirii elevilor de la sat în comparaţie cu elevii de la oraş. De asemenea, este o metodă ce indică în ce regiuni învăţământul este mai de calitate în comparaţie cu altele.

La Limba română se stă mai prost în mediul rural

Statisticile remise Gazetei de Bistriţa de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, ne indică spre exemplu că în judeţul Bistriţa-Năsăud, doar 80% din elevii de clasa a VII-a din mediul urban au luat note peste 5 la limba şi literatura română. Este o procent mic, având în vedere că Limba Română este o materie fundamentală. În acelaşi timp însă, elevii din mediul rural stau şi mai prost: doar 65% au luat note peste 5, dintre care notele de 7, 8 sau 9 reprezintă nişte procente foarte mici, situate între 9% şi 12%.

Această statistică ne indică nivelul foarte slab de pregătire al elevilor de clasa a VII-a de la noi din judeţ, mai ales din mediul rural; cu toate astea nici elevii de la oraş din judeţul Bistriţa-Năsăud nu se pot lăuda cu mult mai multe note de 7, 8 sau 9, procentul acestor note la limba română în mediul urban urcând undeva pe la 20 %, ceea ce rămâne în continuare foarte nesatisfăcător. “Limba noastră e o comoară” din ce în ce mai “înfundată” în adâncurile ignoranţei, lipsei de transmitere a tradiţiei culturale, etc.

Tot la Limba Română, situaţia nu este cu nimic mai bună pentru elevii de clasa a VIII-a. Procentele sunt cam aceleaşi ca la clasa a VII-a.

Nici la matematică situaţia nu e mai bună

La matematică, numărul elevilor de clasa a VII-a din mediul rural, care au obţinut o notă peste 5, este puţin mai mare ca la Limba Română: 70%. Procentul pe mediul urban este mult mai apropiat de cel din mediul rural – 73%, semn că la oraş elevii se pricep mai bine la Limba Română, dar sunt mai slabi la Matematică, în vreme ce la sat este tocmai invers.

Să vedem cum stau lucrurile la clasa a VIII-a. Aici, situaţia este aproape identică între sat şi oraş, procentul de elevi care au luat o notă peste 5 fiind aproape egal – undeva între 85% şi 86%.

Nu ştim să scriem şi să socotim, dar la istorie şi geografie suntem tari

Mai ciudată este însă situaţia de la Geografie şi Istorie, unde procentajele de promovare au fost… îngrijorător de bune. Istoria şi Geografia nu sunt totuşi nişte materii simple, necesitând mari eforturi de memorie şi un spirit sistematic din partea elevilor. Totuşi, 99% şi respectiv 98% din elevii din mediul urban şi rural au luat note peste 5 la proba de Istorie care există doar pentru clasa a VIII-a! La proba de Geografie, aceeaşi situaţie nesperat de pozitivă, cu doar câteva procente în minus, atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural. Cum se face deci că la probele de scriere, citire şi analiză gramaticală, aproape 35% din elevii de la sat n-au luat nici măcar nota de trecere, dar au absolvit în proporţie de 98% la Istorie? Pentru a fi atât de buni la Istorie nu ar trebui să fie buni în primul rând la Limba Română, limbă în care dau răspunsurile legate de istorie? E ciudat.
În fine, poate că la proba de Istorie elevii n-au fost nevoiţi să dezvolte prea mult răspunsurile şi au putut promova această teză, fără să-şi dea prea mult de gol ignoranţa în materie de scriere românească… E posibil.

Nu contează exprimarea

Inspectorul general adjunct, prof. Mărioara Secheli, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, ne-a lămurit cu privire la această discrepanţă dintre notele foarte mici de la Limba Română şi notele foarte mari de la Istorie şi Geografie. Ea ne-a spus că notele mici de la Limba Română se explică la clasa a VII-a prin emotivitatea elevilor care dau pentru prima dată o teză care li se pare foarte grea. De asemenea, a mai precizat inspectorul general adjunct, teza de la Istorie şi cea de la Geografie, pentru clasa a VIII-a, au fost date sub formă de test grilă, care nu necesită dezvoltarea unui răspuns prea îngrijit în limba română. Pe lângă aceasta, profesorii nu sunt obligaţi să scadă prea multe puncte pentru exprimare neîngrijită sau greşită la răspunsurile de Geografie sau Istorie.

Totuşi, s-a trecut prea uşor de probele de Istorie şi Geografie, semn că, din nou, în învăţământul românesc cultura generală şi elementele sale geografice sau istorice, sunt expediate ca neimportante şi transpunerea lor într-o limbă română corectă, neglijată.

În continuare, cea mai echilibrată situaţie este cea de la Matematică, unde discordanţa dintre sat şi oraş este aproape inexistentă, atât la clasa a VII-a cât şi la clasa a VIII-a: 73% promovaţi la oraş, 70% promovaţi la sat; respectiv – la clasa a VIII-a – 86% promovaţi la oraş, 85% promovaţi la sat.

Mihai TRIŞCAŞ