Bistrita, municipiu fara cinematografe

Mihai Ruşti, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, ne-a comunicat că în viitorul apropiat cinematograful Dacia va intra în administrarea directă a Primăriei. Nu se cunosc încă acele clauze care vor însoţi trecerea cinematografului de sub administrarea Româniafilm, sub jurisdicţia Primăriei Bistriţa. Totuşi acelaşi responsabil al primăriei ne-a dat câteva indicaţii cu privire la felul în care va putea fi folosit spaţiul cinematografului atunci când hotărârea de trecere a acestuia de sub o jurisdicţie sub alta, va fi luată: o parte din spaţiu va putea deveni sală de conferinţe; una dintre săli ar putea fi modificată pentru a deveni scenă de balet sau de teatru.

Şi într-un scenariu şi în celălalt, se pare că destinaţia de astăzi a cinematografului va fi alterată. Nu putem afirma încă nimic sigur, însă acestea sunt aspiraţiile Primăriei Bistriţa, aşa cum ne-au fost ele comunicate de purtătorul de cuvânt al acestei instituţii.

Comunismul era mai blând cu cinefilii

În vremea comunismului, existau trei cinematografe în Bistriţa. Epoca de tranziţie le-a eliminat pe două dintre ele.
Cinematograful „Bulevard” de pe Bulevardul Republicii nr.39, fost „23 August”, va primi destinaţia de „Centru cultural al naţionalităţilor”, fapt ce pare a fi în acord cu valoarea arhitecturală a clădirii şi cu politica de susţinere a turismului cultural urban în Bistriţa. În incinta acestuia a funcţionat imediat după 1990 o sală de „Bingo”.

 

Apoi, după ce acest gen de afaceri nu prea au mai avut succes în rândul bistriţenilor, a apărut un lacăt cât toate zilele, clădirea rămânând a nimănui.
Cu locaţia fostului cinematograf „Tineretului”, din str. Gheorghe Şincai, problema e ceva mai complicată, imobilul fiind revendicat de către Irmingrand Fritsch în baza Legii 10/2001 şi notificată de primărie către Centrul Naţional al Cinematografelor spre soluţionare. Autorităţile locale sunt interesate în reabilitarea urbană, însă orice demers în reabilitare depinde de rezultatul revendicării menţionate. Aici, însă, funcţionează cu succes o sală de jocuri mecanice, în care tinerii speră să facă un ban de buzunar.

Partea tristă este că, în ultimele două cazuri, totul a fost în detrimentul culturii, cinematografele înlocuite fiind de localuri cu activităţi, vezi Doamne, mai profitabile.
Se pare că soarta cinematografelor mai sus amintite va fi împărtăşită şi de cinematograful „Dacia”. Înseamnă asta oare că administraţia comunistă avea mai mare grijă de cinefili şi de educaţia bistriţenilor prin cinema? Trebuie să constatăm absurdul acestei situaţii: în acea epocă de dictatură când filmele erau proaste, cinematografele abundau în fiecare oraş din Republica Socialistă România; astăzi, când Româniafilm poate să ofere în timp foarte scurt iubitorilor de cinema orice film produs pe orişice continent, cinematografele dispar de pe harta culturală a municipiilor.

Va trebui să mergem la Cluj pentru a viziona un film

Dacă şi „Dacia” va dispărea, parţial sau total, nu ne va fi oare ruşine nouă, bistriţenilor, să spunem că locuim într-un municipiu reşedinţă de judeţ? Va trebui oare, pentru a merge la cinematograf cu iubita sau cu soţia, să luăm trenul şi să mergem la Cluj?

Pentru că, de ce să n-o recunoaştem, spectacolele de balet sau de teatru dispun deja de scena Casei de Cultură. Dacă Bistriţa ar fi centrul cultural în care s-ar opri obligatoriu, în fiecare stagiune, marile companii de balet sau de dans contemporan, am înţelege pe deplin aspiraţiile primăriei. Dar cu toţii ştim că lucrurile nu stau aşa. Foarte rar sau niciodată, avem parte de balet sau de dans contemporan la Bistriţa. Cât despre transformarea unei părţi din „Dacia” în sală de conferinţe nu putem decât să spunem că aceasta ar fi o investiţie păguboasă şi lipsită de sens, deoarece astfel de săli, în mare parte nefolosite de-a lungul anului, există şi la Primărie şi la Consiliul judeţean şi la Casa de cultură şi în hoteluri şi cam peste tot…

Proiectul de lege privind cinematografia

Să vă spunem acum cum stau lucrurile la Bucureşti, locul „de unde se dă ora exactă”. Prin octombrie 2008 a fost aprobat în Parlament un proiect de lege care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7 din 2008, ce-şi propune modificarea Legii Cinematografiei.

 

Astfel, nu va trece mult timp şi toate sălile de cinema vor trece din proprietatea privată a statului şi din proprietatea RADEF, în proprietatea publică a Consiliilor locale, cu tot cu bunurile mobile sau imobile. Autorităţile locale vor fi obligate ca, într-un termen de maxim patru ani, să asigure reabilitarea, modernizarea şi dotarea sălilor de cinema preluate. Neîndeplinirea acestei obligaţii va atrage după sine pierderea cinematografelor respective şi a terenurilor aferente lor. De asemenea, aceleaşi consilii locale sunt obligate să difuzeze film timp de 15 ani în spaţiile respective. Proiectul de lege mai stipulează şi că acele cinematografe pot fi vândute sau închiriate la nivel local. Cinematografele nu vor putea fi cumpărate, totuşi, de chiriaşii care nu au difuzat film.

La mall biletul de cinema costă dublu

Da, toate bune şi frumoase, însă nimeni nu garantează prin acest proiect de lege salvarea integrală a cinematografelor. Probabil, ele vor fi hăcuite, fărâmiţate pentru a se ajunge ca la sfârşit doar cea mai mică sală din cinematograf să proiecteze efectiv filmele festivalurilor de la Cannes sau de la Berlin, în timp ce restul spaţiului se va transforma în birturi, birouri sau supermarket.

Mai păstraţi în minte un fapt: preţul unui bilet la cinematograful „Dacia” este astăzi în jur de 5 lei –când în Bistriţa se va deschide mall-ul cu cinematograf pe care ni-l promit investitorii, preţul unui bilet se va dubla sau tripla şi nu neapărat în schimbul unor servicii superioare calitativ.

Mihai Trişcaş