Campania „Pot învinge tuberculoza!” a debutat săptămâna trecută în întreaga lume. După HIV şi afecţiunile psihice, tuberculoza este considerată de către români următoarea pe lista bolilor ruşinoase. Aceştia nu ar recunoaşte că suferă sau că au suferit de tuberculoză de teama excluderii sociale. Este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, gravă pentru că duce la deces în caz de netratare.

Ziua mondială a tuberculozei, celebrată în fiecare an pe 24 martie, aminteşte de anunţul făcut de dr. Robert Koch, în anul 1882 la Berlin, referitor la descoperirea bacilului tuberculozei. Comemorarea acestei zile are drept scop conştientizarea oamenilor şi a factorilor de decizie în ceea ce priveşte epidemia mondială de tuberculoză precum şi eforturile întreprinse pentru eliminarea bolii. Deşi este o boală vindecabilă, face încă victime în ţările sărace, mai ales din cauza mentalităţilor de respingere, teamă şi jenă. O treime din populaţia globului este infectată cu bacilul tuberculozei; anual tuberculoza ucide în jur de două milioane de oameni, în principal în rândul populaţiilor cele mai sărace din lume; în fiecare an se înregistrează aproximativ nouă milioane de cazuri noi.
Asocierea tuberculozei-HIV este ucigătoare, tuberculoza fiind una din cauzele majore de mortalitate printre persoanele HIV pozitive.

Zilnic 70 de români se îmbolnăvesc de TBC

Astfel, statisticele arată că aproximativ 80% din cazurile de îmbolnăvire apar în Africa şi Asia, regiunea europeană reprezentând 5% din totalul cazurilor, cu o morbiditate şi mortalitate inferioare celor menţionate anterior.

În acelaşi timp, în anumite ţări din Europa incidenţa tuberculozei este comparabilă cu cea din Africa, la fel şi nivelul rezultatelor terapeutice, aceasta datorită faptului că în regiunea europeană prevalenţa cazurilor rezistente la antibiotice este cea mai ridicată din lume.
România este "campioană europeană" la numărul de cazuri, spune sociologul Mirela Parker din cadrul Compartimentului Promovarea Sănătăţii al DSP. În fiecare zi, aproximativ 70 de români se îmbolnăvesc de TBC, iar şapte pierd lupta împotriva bolii, zilnic fiind declarate tot atâtea decese datorate tuberculozei.
Tuberculoza este o boala care evoluează cronic, iar fără tratament duce la deces. Cei ce urmează schema recomandată de medic după o perioadă de două săptămâni deja nu mai reprezintă un pericol social, nu mai sunt contagioşi, însă pericolul pentru sănătatea celui infectat este în continuare ridicat. Tratamentul dus până la capăt înseamnă o însănătoşire totală, o reluare a vieţii de dinainte de infectare.

TBC ameninţă de câteva decenii

Campania propusă, „Pot învinge Tuberculoza!”, urmăreşte scoaterea din necunoscut a acestei boli care ameninţă societatea de câteva milenii, dar în special în zilele noastre, şi încurajează implicarea fiecăruia dintre noi în lupta împotriva tuberculozei.

„Pot învinge tuberculoza!” se va desfăşura pe o perioadă de trei luni de zile, între 24 martie şi 24 iunie, urmând a fi reluată în aceeaşi perioadă în următorii ani, în funcţie de rezultatele acestei prime campanii.
Într-o ţară cum este România, cu o incidenţă extrem de mare a tuberculozei, Ziua Mondială anti TBC atrage atenţia asupra necesităţii unui efort global împotriva tuberculozei, boală contagioasă care, dacă nu este tratată, poate genera infectarea a 10-15 persoane anual de la fiecare bolnav cu TBC activ.

În 2008, peste 220 bistriţeni bolnavi de TBC

În Bistriţa-Năsăud, cei mai mulţi bolnavi sunt bărbaţii, de trei ori mai mulţi decât femeile, majoritatea cu vârsta cuprinsă între 22 şi 38 de ani, incidenţa tuberculozei fiind extrem de scăzută în rândul copiilor, potrivit datelor furnizate de coordonatorul judeţean al Programului TBC, dr. Etelca Resteman. Din fericire, în ultimii ani numărul cazurilor de TBC la suta de mii de locuitori ai judeţului, circa 80, a fost semnificativ mai mic decât media naţională – peste 125.

Conform statisticilor, în Bistriţa-Năsăud, în anul 2008, au fost înregistrate 222 de cazuri de TBC, iar în primele trei luni ale anului 2009, 34 de cazuri. Ponderea bolnavilor de TBC este aproximativ egală, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, ,dr. Aida Colda – medic primar.

Nerespectarea tratamentului readuce boala

Potrivit specialiştilor, disciplina tratamentului este punctul cheie în lupta cu această boală, dat fiind faptul că după externare bolnavii trebuie să urmeze cu conştiinciozitate 6 luni de tratament. Unii, însă, nu respectă aceste reguli, reduc tratamentul sau chiar îl opresc, şi astfel vindecarea se stopează şi ea. Într-un timp relativ scurt, au surpriza neplăcută să vadă că boala revine în forţă. De data aceasta, nu vor mai reacţiona la medicamentele uzuale, ci la altele mult mai scumpe.

Tratamentul unui pacient infectat cu bacili rezistenţi la tratamentul standard este incomparabil mai scump şi mai laborios decât cel obişnuit. Şi speranţele de vindecare sunt mult scăzute. Acesta este principalul motiv pentru care boala revine şi nu este vindecată complet.
În ceea ce priveşte infectarea cu TBC, aceasta se produce prin inhalarea microorganismelor din picăturile eliminate de către bolnavii de tuberculoză. Mycobacerium poate rezista în aer o perioadă mai mare de timp şi de aceea poate creşte riscul răspândirii bolii. Incidenţa cazurilor variază în funcţie de vârstă, sex şi în cea mai mare măsură de imunitatea persoanei respective, nivelul de expunere precum şi virulenţa tulpinii bacteriene. O incidenţă crescută s-a observat la persoanele infectate cu HIV, la persoanele de culoare şi hispanice.

TBC, boală contagioasă, dar nu ruşinoasă

În plan local, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud îşi propune să aducă la cunoştinţa a cât mai multor persoane despre această boală, despre riscul de îmbolnăvire şi răspândire. Astfel, campania intenţionează să doteze cabinetele şcolare cu jocuri puzzle despre TBC, să implice dascălii în susţinerea unor ore interactive pe tema tuberculozei, să distribuie materiale informative asistenţilor comunitari, mediatorilor sanitari, policlinicilor, spitalelor şi Penitenciarului Bistriţa, la această din urmă unitate ţinându-se şi o activitate interactivă cu deţinuţii.

Campania are ca scop atenţionarea oamenilor asupra unei probleme pe care mulţi dintre ei nici nu o bănuiesc, în speranţa că în urma acestei acţiuni să se înregistreze o creştere a prezentărilor la medic a pacienţilor cu simptomele care pot ascunde această afecţiune şi oamenii să rupă teama legată de părerea celorlalţi despre boala de care riscă să sufere, să împiedice apariţia sentimentului penibil de sfială, de reţinere, deoarece este o boală care oricine o poate avea sau o poate lua şi de asemenea oricine are dreptul la o viaţă sănătoasă.

Delia Hriţuleac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.