Președintele Klaus Iohannis participă la reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene la Bruxelles de unde le-a răspuns celor care îi cer să plece de la Palatul Cotroceni. Șeful statului a ales să joace cartea Constituției.
„Cred că este o temă vehicultă din motive populiste și electoraliste pentru că funcționăm după Constituție și atunci când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul pentru ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția și în Constituție scrie clar și îmi spune că trebuie să stau până predau mandatul noului președinte.
Oricum peste puține luni plec și ce am făcut este de domeniul trecutului. Mi le asum și pe cele bune și pe cele rele, dar acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un președinte și asta este tema pe care trebuie să o discutăm”, a declarat șeful statului.
Iohannis a subliniat că tema nu este dacă trebuia sau nu să mai stea la Cotroceni.
„Candidații și cei interesați de România să poftească în față și să spună ce vor ei să facă pentru România, cum vor ei să ducă România mai departe și la ce să se aștepte românii de la ei pentru următorii ani”, a explicat Iohannis.
Citește și: Cine îl scapă pe primarul din Sinaia de arestul preventiv și îi plătește cauțiunea
Am mai spus-o si cu alte ocazii. Toată degringolada vine de la decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a intregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Astfel, România a ajuns să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti. In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.