În timp în Germania de exemplu viteza standard de rulare a trenurilor este de 250 de kilometri la oră, CFR se laudă că face investiții masive în calea ferată pentru a ajunge o viteză maximă de rulare de 160 de km/h. Calea ferată Apahida – Ilva Mică înghite aproape 30 de milioane de lei, pentru ca, în viitor, trenurile să poată ajunge la viteza maximă de 160 de km/h…
Calea ferată Hanovra-Wurzburg este prima și cea mai lungă cale ferată de mare viteză construită în Germania, care leagă orașele care-i dau numele. Construcția a fost finalizată în 1991, când România abia începea să guste din democrație.
Calea ferată de 327 de kilometri are nu mai puțin de 61 de tuneluri și 10 viaducte – aproape jumătate din distanță se află în tuneluri. Viteza standard de rulare a trenurilor este de 250 de kilometri/h, însă viteza maximă atinsă acolo a fost de 400 de km/h.
Între timp, CFR se laudă cu investiții în infrastructura rutieră care să îi permită rulaje maxime mai modeste decât înregistra Germania în 1990, la inaugurarea tronsonului mai sus amintit. CFR pregătește modernizarea căii ferate Apahida-Suceava cu 542 de milioane de euro.
Parte din acest tronson este și secțiunea Apahida – Ilva Mică, care se întinde pe 119 kilometri și costă aproape 30 de milioane de lei. CFR visează să finalizeze lucrările în maxim 4 ani de zile. Odată gata lucrările, trenurile vor putea circula pe acest tronson cu maxim 160 de kilometri la oră cele de călători și maxim 120 de kilometri la oră cele de marfă.
„Tronsonul Apahida – Ilva Mică este parte a proiectului global de modernizare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Suceava – Iași prevăzut în Master Planul General al României (MPGT) și din punct de vedere a obiectivelor operaționale specifice, se supune obiectivelor coridorului 11: Cluj-Napoca – Iași ( Cluj-Napoca / Apahida – Ilva Mica – Pojorâta – Suceava – Iași) acesta fiind propus pentru finanțare în perioada 2020 – 2030, conform Anexei 10.35 – „Surse de finanțare pentru infrastructura feroviară 2020 – 2030“”, se arată în documentele CFR.
Cei 119 de kilometri, plini de restricții de circulație
Nici nu este de mirare că cei 119 sunt parcurși în nu mai puțin de trei ore, potrivit site-ului oficial al CFR, având în vedere faptul că pe traseu sunt prevăzute nu mai puțin de 32 de puncte de opriri, cu 7 stații importante și 25 de halte.
Ruta de cale ferată este situată pe teritoriul opt unități administrativ-teritoriale din județul Cluj: municipiile Gherla, Dej și comunele Apahida, Cuzdrioara, Iclod, Bonțida, Jucu și Mintiu Gherlii, respectiv pe teritoriul a doisprezece unități administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud: orașele Beclean și Năsăud, respectiv comunele Ciceu-Mihăiești, Petru Rareș, Uriu, Braniștea, Șintereag, Nimigea, Salva, Rebrișoara, Feldru și Ilva Mică.
„Ansamblul de elemente din care este alcătuită calea ferată (șină, traverse, prinderi, poduri, podețe, stratul de repartiție și prisma căii) prezintă stări de uzură și degradare. Clădirile de călători și de exploatare, precum și peroanele și copertinele necesită lucrări de reparații și modernizare. Instalațiile prezintă o stare avansată de uzură. Starea actuală a infrastructurii și a suprastructurii căii ferate nu permite a se circula pe toată lungimea traseului cu viteza maximă, fiind porțiuni de linie curentă sau în stații unde există restricții de viteză”, se arată în memoriul depus de CFR la Agenția pentru Protecția Mediului.
Dintre cauzele care au condus la introducerea acestor restricții de viteză se pot număra: uzura avansată a reperelor de rulare a aparatelor de cale, uzuri ale șinelor, traverse necorespunzătoare, defecte de direcție și nivel sau starea tehnică necorespunzătoare a lucrărilor de artă.
Se au în vedere odată cu aceste modernizări ajustări ale curbelor și asigurarea că elementele de profil longitudinal sunt în conformitate cu normativele aplicate, realizarea platformei căii și profilul terasamentului, măsuri suplimentare de reducerea zgomotului și vibrațiilor în zonele locuit, măsuri suplimentare pentru creșterea stabilității căii și reducerea uzurii. Pe lângă podețele existente, care vor fi reabilitate, CFR vrea să amenajeze pe acest tronson 9 podețe noi.
„Suprastructura de cale ferată montată pe linia curentă, linia directă și linia în abatere cu viteza sporită (V≥80 km/h), va fi dotată cu traverse de beton ce sunt placate pe talpă cu membrană din elastomer cu comportare plastic, cu excepția zonelor unde sunt locuințe în imediata vecinătate a căii ferate, aici se vor monta traverse cu placate cu comportare elastică. Se vor asigura zone de tranziție de la terasament la structura de pod/podeț, treceri la nivel”, se mai arată în document.
Gările de pe traseu, dezastru!
În cadrul proiectului sunt incluse mai multe poduri, inclusiv un pasaj rutier peste DN17. Se pare că acesta va fi amenajat în zona Becleanului: „Principalele lucrări majore vor fi realizarea unui pasaj rutier superior pe DN17 și a unui pod cu o lungime totală de 150 de metri, peste albia râului Șieu, însoțite de toate lucrările hidrotehnice și de drum necesare realizării acestora”, se precizează în memoriul tehnic.
Pe traseul Nimigea-Salva va fi realizat un alt pod cu o lungime totală de 150 de metri, peste albia râului Someșul Mare, însoțit de lucrări hidrotehnice necesare. Pe traseul Rebrișoara Feldru vor fi realizate două poduri cu o lungime totală de 400 de metri, peste albia râului Someșul Mare, însoțite de toate lucrările hidrotehnice și lucrări de consolidări.
Vor fi refăcute peroanele la Ciceu Mihăiești, unde a și fost demolată gara. La fel și la Reteag, unde există o clădire ce aparține CFR, care nu este funcțională. Se pare că aceasta nu intră în proiect. Peroane se vor amenaja și la Ciceu Cristur și Coldău. De altfel, proiectul prevede doar amenajarea de peroane, nu și lucrări la gările de pe traseu.
Memoriul tehnic realizat de CFR scoate în evidență și starea jalnică a gărilor de pe traseu, acolo unde ele mai există și nu au fost deja demolate. Astfel, gara de la Ciceu Mihăiești a fost demolată, existând momentan doar peroane. La Reteag există o clădire ce aparține CFR, care însă momentan nu este funcțională.
La Ciceu Cristur există o clădire ce aparține CFR, care în acest moment nu este funcțională. Clădirea se află în stare avansată de degradare și necesită lucrări ample de reabilitare.
„Clădirea stației Coldău are regim de înălțime parter și pod și are o arie desfășurată de circa 300 de m2. La clădirea de călători s-au executat lucrări de reparații la acoperiș în anul 2019. S-au prevăzut lucrări de igienizare interioare și exterioare în anul 2020, iar în acest moment se află în stare satisfăcătoare”, precizează documentul.
Gara Beclean pe Someș este singura care se află în centrul unui proiect de modernizare, făcând parte din proiectul de modernizare/reabilitare a 47 de stații de cale ferată din România.
