Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a resetat tot jocul și calendarul politic. Astfel, în laboratoarele politice deja s-au pregătit variantele de program, iar la acest moment se discută despre 2 soluții. Alegerile prezidențiale ar putea avea loc pe 23 martie primul tur și pe 6 aprilie turul II, urmând ca noul președinte să depună jurământul în luna aprilie. De asemenea, este foarte posibil ca noul Guvern să fie desemnat înainte de Crăciun și votat în Parlament între Crăciun și Revelion, scrie stiripesurse.ro.
Ambele variante de program sunt doar opțiuni de lucru și mai pot suferi modificări.
Prima variantă de program
- 19/20 decembrie- președintele României convoacă noul Parlament
- 21 decembrie – învestirea noului Parlament
- 24 decembrie – consultări ale președintelui României cu partidele pentru desemnarea noului prim-ministru
- 27/28 – învestirea noului Guvern al României (prezentare Program de Guvernare, lista miniștrilor și vot în Parlament
- 30/31 decembrie – Noul guvern propune un nou calendar pentru Alegerile prezidentiale
- 23 Martie 2025 – Primul Tur al alegerilor prezidențiale
- 6 aprilie 2025 – Turul II al alegerilor prezidențiale
- Începutul lunii aprilie – depunerea jurământului și intrarea în Mandat al noului președinte al României.
Varianta a II-a de program
- 19/20 decembrie- președintele României convoacă noul Parlament
- 21 decembrie – învestirea noului Parlament
- 24 decembrie – consultări ale președintelui României cu partidele pentru desemnarea noului prim-ministru
În cazul în care Noua Coaliție majoritară nu va fi în stare să încheie negocierile atunci totul se va muta după 13 ianuarie. Până atunci actualul Guvern Ciolacu va guverna țara, fără însă să dea Hotărâre de Guvern pentru un nou calendar privind alegerile prezidențiale.
- 13 ianuarie – învestirea noului Guvern al României (prezentare Program de Guvernare, lista miniștrilor și votul de încredere în Parlament)
- 14 ianuarie – Prima sedință a noului Guvern și posibil Hotărâre de Guvern pentru nou calendar de alegeri prezidențiale
- 6 aprilie – Primul Tur al alegerilor prezidențiale
- 20 aprilie – Turul II al alegerilor prezidențiale
- Sfârșit de aprilie – Depunerea jurământului și intrarea în mandat al noului președinte al României.
Motto:
“Experienţele penibile pe care le-am făcut în anii din urmă ne impun astăzi, mai imperios ca oricând să-i ascultăm glasul profetic, să ne unim “în cuget şi în simţiri” , ca să putem repara pierderile dureroase pe care le-am suferit şi să asigurăm ţării noastre locul de frunte ce i se cuvine, în această parte a lumii.”
(Petre P. Negulescu – “Conflictul generaţiilor şi factorii progresului” – Discurs de recepţie la Academia Română, 25 mai, 1941)
Coalitia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile trebuie să se unească “în cuget şi în simţiri” pentru formarea unei majorităţi parlamentare confortabile capabile să alcătuiască un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme prin eficientizare şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
Acum după 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, prin reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor s-ar reduce automat si instituțiile publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.