Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene evită să explice în mod clar situația implementării jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care calendarul asumat în fața oficialilor de la Bruxelles este deja întârziat, cu legi-cheie tergiversate în an electoral.
Problema timpului nu pare să existe și în planul gândit de guvernanți pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență, care ar trebui să fie gata, cu toate jaloanele, țintele și indicatorii la cheie, la 30 iunie 2026. Însă calendarul asumat în toamna lui 2021 de Executivul condus la acea vreme de Florin Cîțu e departe de a fi respectat, fiind un decalaj de peste un an.
Iar una dintre dovezile clare e faptul că nici până acum, România nu a reușit să dea explicațiile suficiente pentru ca țara noastră să primească banii din cererea a treia de plată, cu jaloane și ținte care aveau termen-limită 30 septembrie 2022, respectiv 31 decembrie 2022, dar solicitarea a fost înaintată doar la jumătatea lui decembrie 2023.
În condițiile în care Guvernul se mișcă în ritm de melc cu îndeplinirea obiectivelor, asumate printr-un calendar clar, și comunicarea pe care o face este una aproximativă. La solicitarea ziarului Libertatea din 21 iunie 2024 pe tema ritmului de implementare a obiectivelor din PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu (PSD), a răspuns tocmai pe 2 august. Tehnic, unele răspunsuri au nevoie de timp pentru a putea oferi date clare, la țintă. Însă de la una din primele întrebări, care se referă la stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente cererii de plată numărul 4 (adică având obiective care aveau termen-limită 31 martie 2023, respectiv 30 iunie 2023), MIPE a precizat: „Vă comunicăm că în momentul de față sunt realizate aproximativ trei sferturi din țintele și jaloanele aferente cererii de plată nr. 4”.
2,68 de miliarde de euro, următoarea tranșă Nu mai puțin de 2.680.277.594 de euro ar trebui să primească România pentru jaloanele și țintele din cererea de plată numărul 4. Din acești bani, 1.003.031.904 euro sunt pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 1.677.245.690 de euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă.
Tot ce știm este că prin PNRR au fost asumate câteva principii de bază pentru noua lege a salarizării: revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare; reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale; revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază. În momentul de față sunt categorii socioprofesionale care au sporuri și de peste 50%, pe lângă alte beneficii câștigate de-a lungul timpului.
