Toader Scurtu, bărbatul din Cormaia care în vara anului trecut și-a omorât în bătaie fratele geamăn, a fost condamnat, zilele trecute, la ani grei de pușcărie. Fiindcă a avut circumstanțe atenuante, pedeapsa primită a fost redusă cu o treime, însă cu toate că și-a recunoscut fapta nu a beneficiat de o reducere și din această perspectivă, deoarece în timpul procesului a cerut schimbarea încadrării juridice, astfel că bărbatul nu a fost judecat în procedură simplificată.

Tragedia s-a petrecut la jumătatea lunii iulie a anului trecut, în curtea casei din Cormaia, un imobil cu două intrări separate, în care locuiau cei doi gemeni – într-o parte a casei Toader împreună cu concubina sa și cei doi copii ai lor, iar în cealaltă parte fratele lui, singur.

În seara zilei de 15 iulie, fratele lui Toader Scurtu se afla în locuința sa și în timp ce consuma bere, a dat muzica la boxe volum mare, aproape de maxim. Cu doi copii minori în casă, Toader s-a dus, în jurul orei 23.00, la locuința fratelui său și i-a cerut să dea muzica mai încet. Numai că, alcoolul a fost mai tentant, așa că a rămas să deguste și el. Aproape de ora 3 noaptea, s-au gândit să mute locul de consum, în locuința lui Toader. Nu au mai ajuns acolo, fiindcă atunci când au ajuns în curtea casei au început să se certe, fratele lui Toader fiind supărat că acesta i-a consumat berea și țigările. Drept urmare, au început să se îmbrâncească și să-și care pumni și picioare unul altuia. Iar până la tragedie nu a fost decât un pas, Toader lovindu-și, la un moment dat, fratele cu sălbăticie, cu pumnii și picioarele, până l-a lăsat inconștient.

Fratele lui Toader a fost găsit de echipajul de ambulanță solicitat prin 112, în stop cardiorespirator, fiindu-i aplicate manevre de resuscitare, iar ulterior a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bistrița în comă profundă. După câteva ore de agonie, bărbatul a decedat.

Inițial, Toader Scurtu a fost acuzat de vătămare corporală gravă, însă după decesul fratelui său, acuzația a fost schimbată în omor în forma violenței în familie, iar el a fost arestat preventiv.

Procurorii au dispus efectuarea unei expertize medico-legale, în baza căreia s-a constatat că moartea victimei a fost una violentă – loviturile fatale fiind primite de aceasta în cap, ceea ce a dus la hemoragie cerebrală, dar și în abdomen.

Trimis după gratii pentru 9 ani

În decembrie anul trecut, Toader Scurtu a fost trimis în judecată, iar după aproape 6 luni instanța a pronunțat sentința: 9 ani de închisoare. Totuși, bărbatul nu a fost de acord cu încadrarea juridică, infracțiunea de omor, și a cerut în timpul procesului schimbarea acesteia în lovituri cauzatoare de moarte, sperând ca astfel să primească o pedeapsă mai mică. După ce a analizat probatoriul, instanța a respins această cerere.

“În drept, fapta inculpatului Scurtu Toader care, aflat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinată de fapta victimei de a-l agresa fizic, pe fondul unui conflict iscat între cei doi ulterior consumului de alcool, la data de 16.07.2023, în jurul orelor 03:17, a lovit cu pumnul în zona capului victima (…), fratele său geamăn, ceea ce a determinat căderea victimei şi pierderea cunoștinței, iar în timp ce victima se afla căzută în genunchi şi aplecată în faţă, cu capul sprijinit pe placa din beton, inculpatul a continuat să o lovească cu pumnii şi piciorul, inclusiv în zone vitale, cauzând victimei leziuni traumatice în urma cărora aceasta a decedat la data de 16.07.2023, orele 18:20, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor în forma violenţei în familie, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 C.pen., rap. la art. 199 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 75 alin.1 lit. a C.pen., texte legale în baza cărora instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa principală de 9 ani închisoare. (…)

Infracţiunea de omor poate fi comisă nu doar cu intenţie directă (când autorul urmăreşte producerea rezultatului, a morţii victimei), ci şi cu intenţie indirectă (când autorul, deşi nu urmăreşte uciderea unei persoane- prin modalitatea de comitere a agresiunii, intensitatea actelor de violenţă, zona spre care au fost îndreptate acestea şi gravitatea leziunilor produse – acceptă posibilitatea producerii rezultatului, a intervenirii morţii). Aceasta din urmă este forma de vinovăţie aplicabilă în cauză, în urma analizării probatoriului, instanţa formându-şi convingerea că, deşi inculpatul nu a urmărit la nici un moment uciderea fratelui său, prin loviturile aplicate acestuia în jurul orelor 03:17, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a acceptat producerea lui, motiv pentru care instanţa a şi respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în cauză de apărătorul ales al inculpatului. (…)

Având în vedere explicaţia ştiinţifică dată mecanismului lezional al morţii violente, ţinând seama de ansamblul probator al cauzei, de modalitatea de comitere a agresiunii, intensitatea actelor de violenţă, zona spre care au fost îndreptate acestea şi gravitatea leziunilor produse, încadrarea juridică a faptelor realizată de procuror, de omor cu intenţie indirectă, s-a constatat că a fost una corectă, nefiind incidentă preterintenția specifică infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. De asemenea, şi circumstanţa atenuantă a provocării reţinută în încadrarea juridică constată instanţa că este corespunzătoare celor întâmplate în fapt, din vizualizarea înregistrărilor ce se regăsesc pe suportul optic nr. 73568/16.07.2023, rezultând că aplicarea de către inculpat a loviturilor violente ce au condus la decesul victimei s-a realizat nu pentru apărarea familiei şi a bunurilor (neamenințate în niciun fel) şi nici de teama unor eventuale lovituri, violenţe, din partea victimei (atacul acesteia sfârşindu-se înainte de momentul în care inculpatul a lovit-o în zona feţei, astfel că cu atât mai mult victima nu mai prezenta pericol după această primă lovitură, ea rămânând la pământ), ci de nervi, inculpatul fiind la acel moment vizibil sub stăpânirea unei puternice tulburări, emoţii nervoase, cauzate de violențele comise asupra sa anterior de victimă”, arată instanța în motivare.

Nu a fost de acord cu încadrarea juridică! L-a costat niște ani de libertate

Cu toate că Toader Scurtu și-a recunoscut fapta, instanța a respins cererea sa de a fi judecat în procedură simplificată din cauză că nu a acceptat și încadrarea juridică și a cerut schimbarea acesteia.

“La individualizarea pedepsei principale în cuantumul de mai sus, instanţa a avut în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptei, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecinţelor- lovirea victimei în mod repetat cu pumnii şi picioarele în zona capului şi a abdomenului, în zona localizării organelor interne, pe fondul consumului de alcool şi a conflictului iscat în noapte respectivă între ce doi fraţi, cu consecinţa morţii victimei; s-a avut în vedere totodată lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi poziţia procesuală corectă exprimată de acesta, de recunoaştere a săvârşirii faptei, dar şi starea de provocare reţinută ca şi circumstanţă atenuantă în favoarea inculpatului, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal din Codul penal pentru infracţiunea de omor (de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi), reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării prevederilor art. 76 alin. 1 C.pen., conform căruia în cazul reţinerii de circumstanţe atenuante limitele speciale se reduc cu o treime, pedeapsa trebuind astfel să se încadreze în limitele cuprinse între 6 ani şi 8 luni – 13 ani şi 4 luni închisoare, maximul majorându-se cu o pătrime conform prev. art. 199 C.pen. care sancţionează mai grav faptele de violenţă în familie.

Nu poate reţine instanţa în favoarea inculpatului prevederile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. întrucât, după cum s-a arătat la momentul respingerii de către instanţă a solicitării de judecare a cauzei în procedură simplificată, deşi s-a formulat o astfel de cerere de către inculpat şi s-au recunoscut la modul obiectiv cele întâmplate în fapt, inculpatul nu a recunoscut fapta sub forma de vinovăţie reţinută de procuror în rechizitoriu, solicitând mai apoi şi administrarea de probe noi, constând în efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală. Ori procedura abreviată nu este aplicabilă atunci când inculpatul recunoaşte fapta în materialitatea ei, nu însă şi forma de vinovăţie cu care procurorul a reţinut în rechizitoriu că fapta a fost comisă, practic prin solicitarea de schimbare a încadrării juridice şi cererea în probaţiune formulată, inculpatul recunoscând comiterea faptei cu praeterintenţie, şi nu cu intenţie indirectă, astfel cum s-a reţinut în rechizitoriu. În aceste condiţii, finalitatea dispoziţiilor procedurii abreviate a recunoaşterii vinovăţiei, aceea de a scurta durata procedurii şi de a evita consumul de resurse al instanţei, nu a fost atinsă, astfel că nu există temei pentru ca inculpatul să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă prev. de art. 396 alin. 10 C.pr.pen”, a explicat instanța.

Sentinţa Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și a fost atacată de Toader Scurtu la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.