Florin Cîțu, fostul premier al României, critică dur coaliția de guvernare și propune ca cel mai bun scenariu ca această guvernare să plece și să revină una de dreapta.
„Această guvernare nu poate fi dată jos decât de PNL şi PNL trebuie să reevalueze situaţia actuală în care se află şi să decidă dacă vrea să ducă România în continuare pe acest drum, în care românii suferă zi de zi de pe urma acestor măsuri ale Guvernului şi vor urma să fie şi mai loviţi de următoarele taxe sau vrea să se pună de partea bună a istoriei şi să rupă această guvernare şi să preia guvernarea”, susţine el, potrivit news.ro.
Florin Cîţu a criticat, la RFI, măsurile fiscale.
„Eu le-am numit un Armagedon fiscal. Am mai văzut alte interpretări, măcel fiscal. Nu am văzut nicio interpretare pozitivă până acum şi este normal ca oamenii să fie speriaţi şi să se întrebe ce se întâmplă, pentru că să creşti taxe, după ce ai promis că nu creşti taxe, deranjează şi chiar are efecte negative în economie. Ceea ce am văzut până acum arată o continuare a politicii lui Liviu Dragnea (…). Mi se pare foarte ciudat ce se întâmplă, mi se pare ciudat că nu ne opunem mai vehement şi că PNL nu spune că nu are cum să accepte aceste măsuri”, a declarat el.
Potrivit fostului premier, „cel mai bun scenariu pentru România astăzi este ca această guvernare să plece, să revină o guvernare de dreapta, să facă PNRR-ul urgent”.
”Poate să fie PNL cu USR şi cu Forţa Dreptei, poate să fie Guvern minoritar PNL. Ideea este că trebuie să vină oameni care să facă aceste reforme, care să-şi asume aceste reforme şi să nu fie interesaţi că, dacă fac o reformă, nu vor fi pe liste şi nu vor câştiga un loc pe liste în 2024 (…). În primul rând, trebuie să plece acasă cei care au distrus România în ultimii doi ani de zile. E clar că această coaliţie face mai rău românilor decât a făcut Liviu Dragnea cu PSD în 2017-2019″, a susţinut el.
Întrebat dacă va vota o eventuală moţiune de cenzură a Opoziţiei, după ce Guvernul Ciolacu îşi va asuma răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscale, Florin Cîţu a răspuns: „Această guvernare nu poate fi dată jos decât de PNL şi PNL trebuie să reevalueze situaţia actuală în care se află şi să decidă dacă vrea să ducă România în continuare pe acest drum, în care românii suferă zi de zi de pe urma acestor măsuri ale Guvernului şi vor urma să fie şi mai loviţi de următoarele taxe sau vrea să se pună de partea bună a istoriei şi să rupă această guvernare şi să preia guvernarea”.
Întrebat dacă asta înseamnă că PNL ar trebui să iasă de la guvernare, senatorul liberal a răspuns: „Este cea mai bună variantă, atât pentru PNL, dar mai ales pentru România. Această guvernare trebuie să se oprească”.
Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. Acest guvern al struto-cămilei PSD-PNL are în vedere o reformă fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv. Pentru asta Guvernul Ciolacu vrea să-si asume răspunderea in Parlament pe asa-zisa „Ordonanta austeritătii”.
Opozitia din Parlament pregăteste o motiune de cenzură, dar cu destul scepticism de reusită de a da jos Guvernul, dat fiind faptul că PSD si PNL înseamnă 60% în acest moment în Parlamentul României. Numai că trebuie luate în considerare tensiunile existente între PNL si PSD. Acestea pot duce la răsturnarea guvernului Ciolacu cu sprijinul unei părti din PNL tot mai nemultumite de la început de coalitia cu PSD. Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
In teritoriu există o mare nemultumire a laberalilor faţ de coalitia cu PSD. Un exemplu este Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
De asemenea există o mare nemultumire in societate față de Guvern care prin „Ordonața austeritătii” întelege austeritatea doar pentru plătitorul onest de biruri necesare satisfacerii „nevoilor speciale” ale apararului bugetar supradimensionat.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, care sunt mult întârziate, riscând să pierdem banii europeni. Este vorba de asa-zisele jaloane din PNRR, precum:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate ;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.