Peste jumătate (58%) dintre cetăţenii UE resimt în plan personal consecinţele crizei fiananciare mondiale, iar mai mult de două treimi din populaţia blocului comunitar susţine măsurile coordonate ale statelor membre pentru combaterea crizei.
Numai 39% dintre cetăţenii europeni consideră că guvernele celor 27 de state membre au derulat, până în prezent, suficiente măsuri anticriză, în timp ce 81% dintre respondenţi susţin că actuala criză va avea consecinţe importante asupra economiei Uniunii Europene.
Totodată, peste două treimi din populaţia UE consideră că măsurile discutate în prezent la nivelul blocului comunitar, precum mai buna coordonare a politicilor economice şi financiare şi consolidarea prerogativelor de supraveghere financiară ale forurilor europene, sunt eficiente.
Cetăţenii europeni au mai multă încredere în forurile UE (17%) decât în guvernele naţionale (14%) în ceea ce priveşte identificarea şi aplicarea de soluţii eficiente pentru combaterea crizei, însă forul G8 al celor mai mari opt puteri economice ale lumii se bucură de încrederea a 25% dintre respondenţi.
UE este considerată cel mai puţin capabilă să gestioneze criza în Marea Britanie (6%), Suedia (8%) şi Danemarca (9%), în timp ce sondajele relevă că grecii, polonezii şi ciprioţii au cea mai mare încredere în organismele comunitare (26-28% dintre cei chestionaţi s-au pronunţat în favoarea soluţiilor UE).
Grupul G8 este considerat cel mai "capabil" de olandezi, germani şi suedezi (34-36%) şi a obţinut cele mai nefavorabile voturi din partea respondenţilor din Malta, România şi Irlanda (10%, 11% şi, respectiv, 12%).
În ceea ce priveşte beneficiile aduse de adoptarea monedei unice europene, concluziile sondajului Eurobarometru sunt indecise. Un procentaj de 44% dintre respondenţii din UE consideră că euro a atenuat efectele negative ale crizei, iar 39% dintre cei chestionaţi consideră că valuta nu a atins acest obiectiv. Rezultatele au variat semnificativ de la un stat membru la altul şi în această chestiune.
Astfel, în timp ce slovacii au cea mai mare încredere în moneda unică, sondajul relevând că 66% dintre respondenţii din Slovacia consideră că euro a atenuat consecinţele crizei, numai 27% dintre britanici împărtăşesc această opinie (Marea Britanie nu face parte din zona euro).
În ceea ce priveşte preferinţa pentru euro sau moneda naţională a fiecărui stat, media calculată la nivelul UE indică niveluri similare de încredere în moneda unică şi cele locale, de 45% în ambele cazuri.
În Portugalia, 62% dintre respondenţi consideră că moneda naţională pe care o utilizau înainte de intrarea în zona euro, escudo, ar fi atenuat mai eficient efectele crizei, în timp ce 72% dintre slovaci consideră că euro oferă o mai mare siguranţă. În Ungaria, 61% dintre cei intervievaţi ar fi preferat euro ca monedă naţională în perioada crizei, la polul opus situându-se Bulgaria, unde moneda unică are o susţinere de numai 17%.
Mihaela Mocanu
