Americanii avertizează: „Saci de cadavre” se vor întoarce la Moscova dacă atacă Ucraina

Ucraina a acuzat Rusia că îi blochează accesul la mare, în timp ce Rusia se pregătește pentru exercițiile navale de săptămâna viitoare.

Turneele diplomatice ale oficialilor occidentali au continuat și joi, pe fondul exercițiilor militare Rusia – Belarus, începute în paralel cu cele organizate și de Kiev.

Și armata ucraineană face exerciții militare între 10 februarie și 20 februarie, ca răspuns la exercițiile ruse din Belarus, lângă granița de nord cu Ucraina, a anunțat luni seara ministrul ucrainean al apărării, Olexei Reznikov.

Reznikov a declarat pentru un canal de televiziune local că soldații ucraineni fac în mod frecvent aceste exerciții.

Începând cu 10 februarie, ei vor folosi drone Bayraktar și rachete antitanc Javelin și NLAW furnizate de parteneri străini.

Ucraina acuză Rusia de blocaj maritim
Ucraina a acuzat Rusia că îi blochează accesul la mare, în timp ce Rusia se pregătește pentru exercițiile navale de săptămâna viitoare.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că Marea Azov a fost complet blocată, iar Marea Neagră inaccesibilă din cauza forțelor ruse.

El a spus că „zona în care vor fi efectuate manevrele face navigarea în ambele mări practic imposibilă”.

Ministrul Apărării, Oleksei Reznikov, a scris pe Twitter că apele internaționale ale celor două mări au fost blocate de Rusia.

Rusia a negat că exercițiile ar bloca traficul maritim.

Când a fost rugat să comenteze, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că „toate manevrele și mișcările militare ale navelor rusești în zona de apă a Mării Negre sunt efectuate în strictă conformitate cu reglementările internaționale ale dreptului maritim”, transmite BBC.

Boris Johnson avertizează că criza dintre Ucraina și Rusia se află în „cel mai periculos moment”, pe fondul începerii exercițiilor organizate de Rusia în Belarus și la Marea Neagră, la granițele Ucrainei, și că războiul ar fi un „dezastru absolut”.

Președintele Rusiei Vladimir Putin, alături de omologul său din Belarus, Alexandr Lukașenko, și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, în timpul exercițiilor militare comune la poligonul de tragere Hmelevka, din enclava rusă Kaliningrad. Foto: septembrie 2013

„Consecințele nu vor fi doar pentru poporul ucrainean, care vor fi teribile, ci pentru comunitatea mondială în general, deoarece Vladimir Putin va spune că orice autocrat poate lua măsuri care subminează principiile internaționale pe care Rusia le-a semnat: suveranitate, integritate teritorială, că țările au posibilitatea de a-și alege propriile alianțe politice și propria politică externă”, a declarat adjunctul secretarului de stat al SUA, Wendy Sherman, la postul de televiziune MSNBC.

Sherman a continuat să avertizeze că „nu numai că vor exista consecințe grave pentru economia Rusiei prin ceea ce vom face, nu doar Statele Unite, ci și alianța extraordinară care există cu toată Europa și Statele Unite și cu țările din întreaga lume, nu numai că va crea consecințe, dar Vladimir Putin ar trebui să înțeleagă că și sacii cu cadavre se vor întoarce la Moscova”.

Oficialul american a mai avertizat că economia Rusiei „va fi complet devastată” dacă Putin invadează Ucraina. „Sper că va face alegerea corectă”, a afirmat Sherman.

În ciuda tuturor acestor declarații, liderii din toate părțile au semnalat că speră că diplomația ar putea în continuare să prevaleze în ceea ce premierul britanic Boris Johnson a numit cea mai mare criză de securitate a Europei de zeci de ani.

Rusia a negat în repetate rânduri orice plan de invadare a Ucrainei, în ciuda acumulării a peste 100.000 de militari la graniță.

Presiune psihologică
Franța a numit exercițiile – despre care se crede că reprezintă cea mai mare desfășurare de forte a Rusiei în Belarus de la Războiul Rece – un „gest violent”.

Ucraina spune că acestea reprezintă o formă de „presiune psihologică”.

„Acumularea de forțe la graniță reprezintă o formă de presiune psihologică din partea vecinilor noștri”, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BBC.

Exercițiile navale ale Rusiei vor avea loc săptămâna viitoare în cele două mări din sudul Ucrainei, Marea Neagră și Marea Azov.

Rusia a emis avertismente de coastă invocând exerciții de tragere cu rachete și tunuri.

Tensiunile între Rusia și Ucraina în zona Mării Negre și la Marea Azov sunt mari de când Rusia a anexat Crimeea în 2014. În 2018, Rusia a confiscat trei nave ucrainene.

Exercițiile navale de pe flancul sudic al Ucrainei se adaugă celor 10 zile de exerciții militare care se desfășoară în prezent în Belarus, în nordul Ucrainei.

Rusia a acumulat, de asemenea, tancuri, artilerie și zeci de mii de trupe aproape de propria graniță cu Ucraina, dar neagă că ar fi planificat invadarea Ucrainei. SUA și alte țări occidentale au avertizat că un atac ar putea avea loc în orice moment.

Exercițiile militare din Belarus – cunoscute sub numele de Allied Resolve 2022 – au loc aproape de granița cu Ucraina, care are o lungime de puțin peste 1.000 km. Se presupune că sunt implicați aproximativ 30.000 de soldați ruși.

În conformitate cu normele OSCE, atunci când nivelul de concentrare armată depășește 13.000 de soldați, Rusia este obligată să invite observatori OSCE în zonă. Din acest motiv, Rusia spune că a mobilizat mai puțin de 13.000 de soldați.

Autocratul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, este un aliat ferm al președintelui rus Vladimir Putin, iar cele două țări au creat așa-numitul „stat unional” care presupune integrarea economică și militară a celor două țări.

Turneul lui Boris Johnson la Bruxelles și Varșovia
Exercițiile militare au loc în timp ce liderii mondiali își continuă demersurile diplomatice în încercarea de a dezamorsa criza actuală asupra Ucrainei.

Între timp, Boris Johnson s-a întâlnit joi cu Jens Stoltenberg la sediul NATO din Bruxelles.

Premierul britanic „și-a expus planul de a consolida angajamentele militare ale Regatului Unit față de NATO prin trimiterea de nave de război în Europa de Est și creșterea numărului de avioane de luptă britanice staționate în sud-estul Europei, pentru a oferi sprijin aliaților din regiune”, potrivit Downing Street.

Într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul britanic Boris Johnson a spus că nu crede că s-a luat încă o decizie cu privire la o invazie rusă a Ucrainei.

El a avertizat că „acesta este probabil cel mai periculos moment în ceea ce este cea mai mare criză de securitate cu care s-a confruntat Europa de zeci de ani”.

„Astăzi am convenit cu secretarul general un pachet de sprijin pentru a consolida în continuare securitatea noastră colectivă, trimițând trupe, avioane și nave pentru a apăra NATO de la nord la sud”, a spus Johnson în timpul unei conferințe de presă.

Johnson a ajuns la Varșovia în aceeași zi pentru o întâlnire cu președintele polonez Andrzej Duda și cu prim-ministrul Mateusz Morawiecki.

După discuțiile bilaterale, primii doi au mers la o bază militară NATO, inclusiv cu trupe NATO britanice.

Întâlnire Truss – Lavrov
Între timp, ministrul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, s-a întâlnit joi la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Ea a spus că Rusia ar trebui să-și mute trupele departe de granița ucraineană dacă vrea să folosească diplomația pentru a dezamorsa criza.

Distrugătorul american USS Ross (DDG-71) a ajuns în portul ucrainean Odessa pentru a participa la exercițiul Sea Breeze.

Moscova spune că nu poate accepta ca Ucraina – o fostă republică sovietică cu legături sociale și culturale profunde cu Rusia – să se alăture într-o zi alianței de apărare occidentale NATO și a cerut să fie exclus acest lucru.

De altfel, Rusia sprijină o rebeliune armată a separatiștilor proruși în estul Ucrainei din 2014, soldată până în prezent cu peste 13.200 de morți.

Ca să nu mai fie niciun dubiu asupra pretențiilor Rusiei, purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, a spus joi că Rusia dorește ca Ucraina să scoată în afara ţării armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii ei.

Solicitare face parte, mai nou, din pretențiile Rusiei pentru a slăbi presiunea pusă pe granițele Ucrainei.

„Suntem convinşi că este posibilă o dezescaladare legată de Ucraina şi încă destul de repede, dar pentru aceasta este nevoie să fie suspendate livrările de arme către Ucraina, să fie rechemaţi instructorii şi consilierii militari occidentali de pe teritoriul ucrainean, să înceteze orice exerciţii comune între forţele armate ucrainene şi NATO, precum şi să fie scoase în afara Ucrainei toate armele şi echipamentele primite până acum de Kiev”, a declarat joi Maria Zaharova, citată de Interfax, potrivit Agerpres.

Din aceeași categorie de pretenții ale Rusiei, ministrul rus de Externe a spus că Rusia nu este interesată de un răspuns colectiv al Uniunii Europene asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene şi doreşte răspunsuri individuale din partea ţărilor membre.

Anunțul a fost făcut după ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat că a transmis o scrisoare Moscovei în numele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„În locul răspunsurilor oneste din partea fiecărei ţări, UE doreşte să prezinte un rol colectiv, care nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale”, a spus Lavrov.

În acest caz, „nu va continua dialogul cu UE”, a adăugat el la conferinţa de presă după întâlnirea avută la Moscova cu şefa diplomaţiei britanice Liz Truss.

De altfel, el a făcut o evaluare sumbră a întâlnirii lor pe care a numit-o „dialog al surzilor”, spunând apoi în conferința de presă că Rusia ia în considerare retragerea personalului diplomatic neesențial din Ucraina.
„Ne ascultăm, dar nu ne auzim”, a adăugat el.
„Nu există nicio îndoială că staționarea a peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina este direct pusă în aplicare pentru a amenința Ucraina”, a spus la rândul ei Truss.
Ea a acuzat Rusia că a încercat să submineze suveranitatea Ucrainei prin atacuri cibernetice și alte activități.
„Nimeni nu subminează securitatea Rusiei. Pur și simplu nu este adevărat”, a adăugat Truss.
„Și este perfect potrivit ca națiunile suverane precum Ucraina să se apere și să caute alianțe defensive”.
Întâlnire în format Normandia la nivel de consilieri
Există unele opinii că o concentrare reînnoită asupra așa-numitelor acorduri de la Minsk – care au încercat să pună capăt conflictului din estul Ucrainei – ar putea fi folosită ca bază pentru a dezamorsa criza actuală.

Ucraina, Rusia, Franța și Germania au susținut acordurile în 2014-2015.

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat într-un interviu joi că o nouă rundă de discuții între țările în așa-numitul format Normandia ar fi un „semn bun”.

Podul peste strâmtoarea Kerci, care a deschis traficul feroviar și rutier între Rusia și peninsula Crimeea, ocupată de ruși în 2014, a fost inaugurat în 2019 de Vladimir Putin. Occidentul a impus restricții severe firmelor implicate în construcția podului.

Discuțiile s-au îndreptat către Acordul de la Minsk, care a fost încheiat în timpul discuțiilor din 2015, dar niciodată implementat pe deplin, ca o posibilă ieșire din criza actuală.

Consilierii din toate cele patru țări s-au întâlnit joi la Berlin pentru a discuta despre tensiunile din jurul Ucrainei.

Sursa: romania.europalibera.org

Citește și: O dronă care transporta țigări de contrabandă a căzut în curtea unei femei