Primăria Bistrița vrea să cumpere clădirile fostului spital de pe Independenței! UCGN nu are dreptul să vândă

Recent Primăria municipiului Bistrița a anunțat că intenționează să achiziționeze clădirile de pe strada Independenței, care au găzduit câteva secții ale Spitalului Județean de Urgență Bistrița, clădiri care au fost cunoscute de majoritatea bistrițenilor sub denumirea de Spitalul de pe Independenței. Respectivele imobile au fost câștigate în instanță de Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene, după ani de judecată. În toată această poveste există însă un impediment: averea grănicerilor NU POATE fi înstrăinată, conform statutului original Asociației. Numai că în timp, acest lucru nu a fost respectat de actualii reprezentanți ai asociației grănicerești reînființată după 1989, ca să nu mai vorbim de faptul că mare parte a averilor grănicerești au fost pierdute, voit sau nevoit, prin sentințe ale instanțelor de judecată. Și încă mai sunt și acum procese pe rol.

Problema averilor deținute de grănicerii Regimentului II de Graniță Năsăud este una nerezolvată, pe rolul instanțelor de judecată fiind încă multe dosare în care se încearcă recuperarea acestora. Unele imobile au reintrat după mulți ani de procese să reintre în posesia noii organizații care se autoproclamă a fi urmașa fostei Asociații a celor 44 de comune grănicerești năsăudene, respectiv Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene.

Averea Grănicerilor, NU SE POATE VINDE!

Istoria grănicerilor și a averilor deținute de Administrația Fondurilor Grănicerești Năsăudene este una complexă și nu vom zăbovi asupra acestui aspect, însă un lucru ar trebui să fie foarte clar: averea este indiviză, aparține grănicerilor și urmașilor acestora, și nu poate fi înstrăinată, fiind una indiviză. Până ca asociația să fie desființată în anii ’50 de regimul comunist, fondurile obținute de asociație au fost folosite pentru școlarizarea copiilor de grăniceri. Chiar la Năsăud a fost ridicată o școală din aceste fonduri, actualul Colegiu Național “George Coșbuc”.

Acest aspect îl arată într-un articol al renumitului istoric col (rez)  dr. Vasile Tutula, publicat în urmă cu circa 11 ani în cotidianul Răsunetul, în care face referire la Muntele Dosul Stânișoarei, revendicat de comuna Șanț: “În anii 1861-1863, când Fondurile Grănicereşti Năsăudene au fost reorganizate se specifică faptul că acest munte pentru viitorime va face parte din AVEREA COMUNĂ INDIVIZĂ (A.C.I.) şi că NU POATE FI VÂNDUT SAU ÎNSTRĂINAT. Se specifică în multe dosare că este averea cea mai importantă a Administraţiei Fondurilor Grănicereşti Năsăudene, evaluată în prezent la circa 662 de milioane de euro”. Într-un cuvânt, avere mare, ochi lacomi!

Actuala conducere a Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene nu ține seamă însă de ceea ce a fost stipulat în statutul înaintașilor lor și nici măcar de prevederile Codului Civil și vrea să vândă.

În acest moment sunt scoase la mezat imobilele în care a funcționat fostul spital de Independenței, câștigat în instanță de UCGN în urmă cu câțiva ani, după o luptă aprigă cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Au dat în judecată Consiliul Județean

Dar să rememorăm faptele. Astfel, după ani buni în care cererea de revendicare  a lâncezit prin sertarele Consiliului Județean, în 2012, imediat ce la conducerea instituției a venit Radu Moldovan, UCGN a semnat o dispoziţie – nr. 143/25.06.2012 – prin care recunoştea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate.

Un an şi jumătate mai târziu însă, în decembrie 2013, prin dispoziţia nr. 305/18.12.2013, Radu Moldovan anula dispoziţia 143, întrucât administraţia judeţeană ar fi intrat în posesia unor documente din care reieşea faptul că imobilele de pe Bulevardul Independenţei revendicate de grăniceri ar fi fost preluate de către stat în anul 1936, ca urmare a unor datorii ale Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene, şi astfel nu s-ar mai fi încadrat în prevederile Legii nr.10/2001, în baza căreia puteau fi revendicate doar imobilele confiscate de regimul comunist după 1945. Mai mult decât atât, administrația județeană nu mai recunoștea UCGN drept urmașă de drept a Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene.

Fiindcă CJ BN a ținut cu dinții de ultima decizie, UCGN a acţionat instituția în instanţă și a cerut anularea documentului pe motiv de nelegalitate. Dosarul a fost judecat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde grănicerii au pierdut, cererea de chemare în judecată fiindu-le respinsă. Mai mult decât atât, instanţa a obligat UCGN să plătească Consiliului Judeţean nu mai puţin de 10.302 lei, cheltuieli de judecată.

UCGN a atacat sentinţa tribunalului la Curtea de Apel Cluj, și a cerut schimbarea în tot a sentinței apelate și admiterea cererii introductive. În final, instanța clujeană a hotărât exact invers faţă de ceea ce au hotărât magistrații bistrițeni, şi anume că, cea de a doua dispoziţie semnată de preşedintele Radu Moldovan, care o anula pe prima, nu era valabilă. Adică era nulă!

Imediat după ce a primit comunicarea instanţei, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a deschis, pe 10 octombrie 2017, o nouă acţiune în instanţă prin care a solicitat revizuirea cauzei. Nici a doua oară nu a avut succes, acțiunea fiindu-i respinsă.

În aceeași zi de octombrie, în care a depus la instanță cererea prin care solicita revizuirea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul de fond, administrația județeană a mai depus una, la aceeași instanță clujeană, în care cerea anularea respectivei sentințe și dispunerea de rejudecare pe fond a cauzei. În acest dosar magistrații Curții s-au pronunțat în decembrie 2017, iar Consiliul Județean a pierdut din nou.

Numai că, CJ BN a refuzat și după acest moment să predea de bună-voie imobilul de pe Independenței.

UCGN a cerut copie legalizată a dispoziției din 2012

Un an mai târziu de la ultimul proces, pe 19 octombrie 2018 a fost demarat un nou proces împotriva CJ BN, ca autoritate deliberativă, dar și împotriva lui Radu Moldovan în calitate de președinte al instituției, în care s-a solicitat obligarea administrației județene să emită documentul administrativ în cauză. Cauza a fost judecată pe fond la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a pronunțat prima sentință pe data de 15.03.2019.

“Cu toate acestea, chiar și după rămânerea definitivă a acestei hotărâri, pârâții refuză predarea de bună-voie a imobilelor, după cum rezultă și din refuzul de a se prezenta în vederea întocmirii procesului-verbal de predare-primire, solicitat de către reclamanta prin adresa nr. 104/06.08.2018, termenul limită de 01.09.2018 fiind depășit fără a primi vreun răspuns.

În fața acestui refuz, calea de urmat este executarea silită a Dispoziției nr. 143/2012, cu valoare de titlu executoriu, însă aceasta este condiționată de înscrierea dreptului în cartea funciară, potrivit prev. art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, întrucât atât pentru înscrierea dispoziției în cartea funciară pe numele reclamantei, cât și pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu Dispoziția nr. 143/2012 a Președintelui Consiliului Județean B-N este nevoie de originalul dispoziției sau de o copie conformă cu originalul a acesteia, reclamanta a formulat cererea înregistrată la pârâți sub nr. xxxxx/04.09.2018, prin care a solicitat eliberarea celor două copii cu mențiunea conformității cu originalul. Astfel, se precizează că reclamanta nu deține dispoziția în original, singurii deținător al exemplarului original fiind pârâții în calitate de emitenți ai acestuia.

Termenul legal de soluționare a cererii reclamantei era de 30 de zile, dar nici de această dată nu a primit actele solicitate sau vreun refuz explicit, fapt pentru care se vede nevoită să se adreseze instanței de judecată”, a arătat instanței, avocatul UCGN.

CJ BN nu recunoaște că a transmis UCGN dispoziția

De cealaltă parte, CJ BN, dar și președintele Radu Moldovan au formulat întâmpinare, prin care a fost invocată “excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, excepția lipsei de interes a reclamantei prin promovarea cererii in justiție și excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată”, iar, pe fond, a solicitat „respingerea acțiunii formulată de reclamantă și, în consecință, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nelegală și neîntemeiată”.

Astfel, administrația județeană a motivat faptul că “prin notificarea înregistrată la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud sub nr. 5254/06.09.2011, formulată în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene(…), a solicitat restituirea în natură sau stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele înscrise în CF nr.4335 Bistrița, nr. top 2083, 2084, 2085, 2086, situate pe Bulevardul Independenței nr.30, constând în teren, în suprafață de 12.848 mp și un număr de 13 clădiri, în care funcționează unități sanitare aflate în domeniul public al județului Bistrița-Năsăud și în administrarea Spitalului Județean de Urgență Bistrița”.

„Ca urmare a notificării menționate anterior, la câteva zile de la validarea mandatului Președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, s-a prezentat spre semnare proiectul de dispoziție (proiectul dispoziției nr. 143/25.06.2012) cu privire la soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării înregistrată la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud sub nr. 5254/06.09.2011, formulată de Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene.

Prin proiectul Dispoziției Președintelui Consiliul Județean Bistrița-Năsăud nr.143/25.06.2012: s-a stabilit calitatea de persoană juridică îndreptățită a Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene, a fost dispusă restituirea în natură în favoarea celor 44 de comune tabulare, în cote nedeterminate, a imobilului teren în suprafață de 7,870 mp, înscris în C F nr. 4335, nr. top, 2083, 2084, 2085, situat în Bistrița, (…) și a construcțiilor existente pe acest teren (…), cu obligația Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene de a menține afectațiunea publică a imobilelor restituite în natură în conformitate cu art.16 din Legea nr.10/2001, coroborat cu pct.2 din Anexa nr. 2, litera (a), respectiv pentru o perioadă de până la 5 ani”, a arătat CJ BN în întâmpinare.

Administrația județeană a mai susținut faptul că dispoziția semnată de președintele Radu Moldovan ar trebui să fie deținută în original de UCGN, singura care susține că a primit un astfel de document.

Tribunalul BN a dat dreptate grănicerilor

După ce a analizat documentele și pozițiile părților implicate în acest dosar, instanța bistrițeană a dat dreptate UCGN, mai ales că actul solicitat a fost înregistrat la momentul emiterii în evidențele CJ BN, chiar dacă ulterior a fost înscrisă mențiunea “ANULAT”.

“(…) tribunalul va respinge excepțiile invocate de pârâți, urmând a reține pe fondul cauzei că reclamanta nu mai deține exemplarul original al Dispoziției nr. 143/25.06.2012 emisă de Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud în favoarea acesteia, în calitate de persoană îndreptățită, în sensul Legii nr. 10/2001, cu privire la restituirea în natură a imobilelor construcții și teren situate în Bistrița, (…), înscrise în CF nr. 4335, nr. top, 2083, 2084, 2085 (neavând relevanță în prezenta cauză împrejurările în care reclamanta a pierdut posesia originalului dispoziției). Cum, acest act se găsește în evidențele autorității care l-a întocmit, apare ca nejustificat refuzul pârâților de a elibera reclamantei un duplicat sau o copie legalizată de pe acesta, în condițiile în care orice persoană care și-a pierdut originalul înscrisului constatator al dreptului său are dreptul și posibilitatea obținerii duplicatului de pe acesta de la instituția sau autoritatea emitentă, așa cum întemeiat arată reclamanta. Din această perspectivă, tribunalul apreciază că acțiunea în contencios administrativ formulată și ulterior precizată de reclamantă se fondează, sens în care o va admite în parte, în sensul că va obliga pârâții să elibereze reclamantei un duplicat sau o copie legalizată de pe Dispoziția nr. 143/25.06.2012 a Președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și având în vedere dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, va stabili un termen de 10 zile de rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ca măsură de urgentare a eliberării duplicatului/copiei legalizate, în vederea executării obligației stabilite prin sentință. Referitor la cererea privind obligarea pârâților la plata unei penalități pentru fiecare zi de întârziere la eliberarea înscrisurilor solicitate, tribunalul o va respinge ca nefondată, apreciind că nu se impune stabilirea în sarcina pârâților a unui mijloc de constrângere suplimentar mai ales că reclamanta are la dispoziție prevederile energice ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în caz de neexecutare la termen. În materia contenciosului administrativ acționând dispozițiile art.24 alin. (1)-(5) din Legea nr.554/2001, autoritatea administrativă fiind obligată la emiterea actului administrativ î n termenul prevăzut în cuprinsul acesteia sau, în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în caz de nerespectare a termenului, se aplică amendă conducătorului autorității administrative de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantului i se acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, precum și despăgubiri, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, pentru neexecutarea în natură a obligației. Totodată, cererea de aplicare în acest moment a amenzii prevăzută de art.24 din Legea. nr.554/2004 apare ca nefondată, aceasta depinde de neexecutarea unei obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească, adică abia de la rămânerea, eventuală, a prezentei hotărâri judecătorești, definitivă, nu prin neaplicarea unei legi în procedura pur administrativă, sens în care aceasta va fi respinsă”, a decis Tribunalul Bistrița-Năsăud.

CA Cluj îl obligă pe Moldovan să transmită copia legalizată

În recurs, sorții nu au fost favorabili administrației județene, cu o sigură mică diferență. Curtea de Apel Cluj a ajuns la concluzia că, într-adevăr, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, ca autoritate deliberativă, nu are calitate procesuală pasivă, întrucât actul solicitat de UCGN a fost semnat de președintele CJ BN, Radu Moldovan, căruia instanța i-a respins recursul formulat împotriva hotărârii tribunalului bistrițean.

În primul rând, Curtea a apreciat că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei de interes întrucât UCGN avea nevoie de dispoziția nr.143/2012 în duplicat sau copie legalizată pentru înscrierea dreptului în cartea funciară, conform prevederilor art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001. În opinia instanței, nu prezenta relevanță că dispoziția a mai fost comunicată, fiind pierdură ulterior, câtă vreme autoritatea deținătoare nu a invocat nici un impediment legal pentru a o comunica din nou, neputându-se vorbi de un abuz de drept.

“Așadar, reclamanta și-a demonstrat interesul de a acționa în conformitate cu dispozițiile art.33 Cod procedură civilă.

De asemenea, în mod corect s-a respins și excepția lipsei de obiect câtă vreme autoritatea emitentă nu a negat că nu mai deține actul administrativ, iar , pe de altă parte , nu a procedat la comunicarea acestuia.

Practic, în speță este vorba de un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin.1 lit. i) din Legea nr.554/2004 prin raportare la lit. n) a aceluiași articol, reclamanta având un drept subiectiv pe temeiul art.31 din Constituția României care cuprinde și dreptul de a primi informații”, a arătat instanța, care l-a obligat pe președintele CJ BN, Radu Moldovan să elibereze UCGN un duplicat sau o copie legalizată de pe Dispoziția nr. 143/25.06.2012, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

În final, UCGN și-a înscris imobilul în Cartea Funciară cu ajutorul unui duplicat al deciziei emisă de CJ BN în 2012, în urma eforturilor depuse de jurnalista și scriitoarea Florica Dura, care a fost intervenient în acest proces, altfel Uniunea ar fi rămas fără clădirile de pe Independenței. Asta în condițiile în care, după ce procesele au fost câștigate de grăniceri, președintele UCGN Gheorghe Onul  – primarul de Salva – a afirmat într-o adunare generală că uniunea nu are ce face cu respectivul imobil și că ar fi mai bine să îl lase… Consiliului Județean. Evident, membrii UCGN s-au opus, așa că s-a mers mai departe cu întabularea, una de urgență. Cu amănunte despre aceste momente, vom reveni însă în ediția de săptămâna viitoare.

Fosta conducere a UCGN nu a luat în calcul vânzarea

Înainte de a demara războiul în instanță, fostul președinte al UCGN, Mihai Mureșan, declara pentru Gazeta de Bistrița, faptul că, în cazul în care grănicerii vor câștiga imobilele de pe Independenței, nu ar fi exclus să perceapă o chirie modică pentru funcționarea secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bistrița dacă se va dori rămânerea în spațiile respective, sau închirierea/concesionarea imobilelor pentru o instituție de învățământ superior. În niciun caz nu a vorbit însă de vânzarea clădirilor.

Recent, într-un interviu acordat de primarul Bistriței, Ioan Turc, acesta a făcut publică intenția municipalității de a achiziționa respectivele de imobile de pe Independenței pentru a le pune la dispoziția unei instituții de învățământ.

“Îmi propun ca pe bugetul anului 2021, bineînțeles propunerea va fi înaintată Consiliului Local, să achiziționam clădirile fostului spital de pe Bulevardul Independenței, care reprezintă din punctul meu de vedere un spațiu propice pentru un învățământ de calitate. Avem nevoie de internate/locuri de cazare, unde cei care vin din alte zone ca să învețe în Bistrița, să poată locui. Nu se face nimic de azi pe mâine, dar e nevoie de un început. Trebuie să avem un sistem de sănătate bine pus la punct, un mediu universitar, școli profesionale”, a declarat Turc pentru Gazeta de Bistrița.

Zilele trecute, primarul Bistriței a primit din partea Consiliului Local un acord de principiu pentru achiziționarea clădirilor de pe Independenței. De cealaltă parte, primarul Onul, președintele UCGN, a declarat pentru Bistrița Business faptul că mai are două oferte pentru achiziționarea respectivelor clădiri. Numai că, repetăm, imobilul nu poate fi vândut fiindcă ar fi nevoie de acordul membrilor Adunării Generale a UCGN. Și doar unul dacă se împotrivește, tranzacția pică.

(VA URMA)