Aflat la al șaptelea mandat de primar în fruntea comunității din Salva, Gheorghe Onul luptă în instanță să scape de tinichelele din coadă, mai precis de patalamaua de turnător la securitate, atribuită de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), în 2017. După ce Curtea de Apel București a dat dreptate CNSAS și a constatat calitatea de colaborator al Securității, în 2018, primarul de Salva a atacat sentința cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
După ce dosarul a trecut de faza prealabilă a judecății, cauza a primit un prim termen la finele lunii ianuarie acest an, la trei ani de la înregistrarea pe rolul Curții Supreme.
Instanța însă nu s-a pronunțat încă, ci a mai acordat un al doilea termen, în luna aprilie, când nu este exclus ca judecătorii să dea un verdict. Unul care s-ar putea să fie unul dureros pentru edilul sălăuan.
În 2017, a primit verdict de turnător la Securitate
În urmă cu trei ani, în primăvara lui 2018 mai precis, Gazeta de Bistrița anunța în exclusivitate că, Gheorghe Onul, aflat pe atunci la al șaselea mandat de primar al comunei Salva, a primit, din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității un verdict de colaborator al Securității.
Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București în iulie 2017, dar cauza avea să fie judecată abia câteva luni mai târziu, în martie 2018. Edilul sălăuan avea calitate de pârât, fiindcă CNSAS a cerut instanței să constate calitatea de colaborator al Securității a lui Gheorghe Onul.
Primarul Onul a cerut judecătorilor bucureșteni să respingă solicitarea CNSAS ca inadmisibilă, dar fără succes, la începutul acestei luni instanța constatând calitatea sa de colaborator al Securității.
„Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca neîntemeiată.
Admite acţiunea. Constată calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare la ÎCCJ, recursul se depune la CAB. Pronunţată în şedinţă publică, azi 02.03.2018”, a fost soluția pe scurt pronunțată de judecătorii Curții de Apel București.
Decizia Curții de Apel București nu a fost însă definitivă, astfel că Gheorghe Onul a atacat sentința în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul a ajuns pe rolul Curții Supreme, în decembrie 2018.
CNSAS: A acționat conștient!
Gazeta de Bistrița a intrat și în posesia motivării sentinței pronunțată de magistrații Curții de Apel București în dosarul lui Gheorghe Onul, motivare care a fost redactată abia după 7 luni.
Din documentul instanței reiese clar că Gheorghe Onul și-ar fi turnat cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”. Conform documentelor CNSAS, Onul a întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile interzise, în perioada 1987 – 1989.
“Sunt relevante în stabilirea calităţii de colaborator a pârâtului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii B.I., P.I., și M.P. prin care pârâtul încunoştinţa Securitatea despre faptul că aceştia audiau și colportau ştirilor transmise de posturile radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate.
Pentru colaborarea prin furnizarea de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Informațiile furnizate Securității să se refere la activități potrivnice regimului totalitar comunist:
Sunt de reţinut notele informative, datate 21.08.1987, 15.06.1988, 25.02.1989 şi 19.05.1989, întocmite şi semnate olograf de către pârât, referitoare la ascultarea şi colportarea ştirilor transmise de posturile radio străine, prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numiţii BI, PI, și MP, respectiv:
– «/…/numitul BI din Cernuc/…/este o persoană în vârstă, că am discutat în nenumărate rânduri cu acesta, fapt p_____ care vă pot informa că poziția lui este bună, audiază posturile de radio străine, dar nu face comentarii negative, în sensul că acesta este mulțumit p_____ că are copii învățați și au poziție bună în societate/…/» ;
– «/…/numitul PI din Cernuc,/…/din discuțiile purtate cu el nu ar rezulta faptul că are nemulțumiri în ceea ce privește politica partidului și statului nostru, că audiază știrile la posturile de radio străine, dar nu face comentarii în urma celor auzite, că de asemenea, vă informez de faptul că nu am văzut la domiciliul său să vină persoane străine de lo9calitate sau alte aspecte.»;
– «/…/ în legătură cu numitul M.P. am purtat discuții cu P.S., care afirmă faptul despre acesta că este o persoană care audiază posturile de radio străine, că le colportează cu alte persoane, prieteni de ai lui și că este fiul unui fost legionar înrăit. I..T» ;
– «/…/ despre numitul M.P. /…/ nu am auzit în ultima perioadă ca să se afirme cu cuvinte auzite la postul de radio , dar de audiat audiază aceste posturi. /…/.» .
În acest context, se reține că, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio «Europa Liberă», constituia un act de sfidare a regimului.
«Europa Liberă» a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România şi în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice şi a statului de drept.
De asemenea, în materia deconspirării Securităţii, o parte semnificativă a denunţurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la «colportarea» ştirilor difuzate de post”, a arătat CNSAS în fața instanței.
A avut sarcini clare
În același document depus în instanță, CNSAS a arătat pe baza informațiilor furnizate de Ghoerghe Onul, organele de Securitate i-au datanumite dispoziții, practic i-au trasat sarcini pe care trebuia să le ducă la îndeplinire.
“- Notă subofițer, I…I: «/…/ Sarcini: Să urmărească în permanență discuțiile purtate de acesta, dacă nu ponegrește politica de partid și de stat, dacă audiază și colportează știrile de la posturile de radio străine, /…/, dacă nu are intenții de a se adresa conducerii superioare de partid și de stat pe căi ilicite, /…/. Măsuri: Vom lua măsuri de supraveghere pe mai departe și pe mai multe linii.» ;
– Notă subofițer, /…/: «/…/ Sarcini: Să urmărească în permanență dacă acesta nu se manifestă negativ, interpretează de pe poziții ostile politica partidului și dacă incită la acte de dezordine, /…/, dacă nu ascultă și colportează știrile transmise de posturile de radio străine, cât și alte aspecte. Măsuri: Vom lua măsuri de supraveghere pe mai departe și pe mai multe linii»;
– Notă subofițer, /…/: «/…/ Sarcini: Să urmărească în permanență discuțiile pe care le poartă numitul P.S. despre acest M.P., să vadă dacă nu opresc mașini străine la domiciliul său, să i- a numărul mașinii, să vadă cât stă la domiciliul acestuia. /…/. Măsuri: Vom lua măsuri de supraveghere pe mai departe și pe mai multe linii.» ;
– Notă subofițer, /…/: «/…/ Sarcini: Să urmărească în permanență discuțiile pe care le face cu privire la politica partidului și statului nostru, dacă nu caută să ponegrească politica partidului, dacă audiază și colportează știrile de la posturile de radio străine, /. ../. Măsuri: Vom lua măsuri de supraveghere pe mai departe și pe mai multe linii.» .
În legătură cu această primă condiție, se reține că interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b), duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al securității, persoanelor care, prin denunțurile lor, nu au menajat interesele celor denunțați, deși puteau, și, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice”, se precizează în document.
Turnătoriile lui Onul au dus la îngrădirea drepturilor omului
Mai mult decât atât, CNSAS a precizat că informațiile date de actualul primar al comunei Salva au condus la îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, mai ales că Onul a acționat conștient.
“Această condiție este asigurată deoarece nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
Pârâtul nu putea să cunoască în momentul redactării notelor informative dacă Securitatea avea sau nu cunoştinţă de situaţiile pe care acesta urma să le denunţe.
Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţia denunţată, rezultă că pârâtul nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat.
În concluzie, informaţiile furnizate de pârâtul Onul Gheorghe au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice)”, au mai precizat reprezentanții CNSAS.
Cică n-a scris el notele informative
Fiindcă în instanță Gheorghe Onul a fost reprezentat de un consilier juridic, probabil angajat al Primăriei Salva, edilul nu a fost în stare să facă opoziție puternică CNSAS.
Astfel, în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Gheorghe Onul, prin respectivul jurist, a formulat o acțiune în constatare și a solicitat pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
“Prin acţiunea în constatare formulată solicită ca instanţa prin hotărârea pe care o va pronunţa, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, la aceasta dată, să aprecieze asupra calității de colaborator al securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul Onul Gheorghe, (…).
Înţelege să invoce excepţia inadmisibilității acţiunii formulate, întrucât prin petitul acţiunii se solicită doar ca instanţa «să aprecieze asupra calității de colaborator» și nu se solicită ca instanţa să constate că pârâtul are această calitate: «calitate de colaborator».
Din motivele acţiunii se desprinde o idee falsă cum, că reclamantul «Domnul Onul Gheorghe, inginer zootehnic la C.A.P. Cernuc, județul Sălaj, a fost recrutat în calitate de informator sub numele conspirativ P.I, în perioada în perioada 1987-1989, în vederea supravegherii informative a locuitorilor din satele Cernuc si Bezded ».
Reclamanta apreciază ca «fiind relevante în stabilirea calităţii de colaborator a domnului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii BI, PI, și MP, prin care paratul încunoştiința Securitatea despre faptul că aceştia audiau şi colportau ştirile transmise de posturile de radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viaţa privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate»”, a arătat primarul comunei Salva în întâmpinarea depusă la dosar.
Totodată, pe fond, acesta a precizat că, în calitatea pe care a deținut-o în perioada anilor 1987-1989, nu a furnizat niciodată informaţii fostei Securităţi.
Astfel, edilul sălăuan a arătat că nu a fost nici informator și nici colaborator al fostei Securităţi, deoarece nu a încheiat cu aceasta instituţie niciun acord de colaborare sau alt înscris prin care s-ar fi oferit să dea informaţii despre anumite persoane.
Acesta a mai susținut că din întreg material probator administrat în cauză nu rezultă faptul că ar fi semnat un acord de colaborare sau alt înscris cu fosta securitate, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu a avut niciun fel de legături directe sau indirecte cu ofiţeri sau subofiţeri ai fostei securităţi. Edilul de Salva a mai precizat că a redactat şi semnat un singur înscris, iar celelalte înscrisuri care poartă denumirea de Note informative nu sunt scrise si redactate de către reclamant, ci probabil sunt scrise de alte persoane.
Onul a mai solicitat instanței și încuviințarea probei cu martori, care a fost respinsă însă, întrucât respectivele persoane îi sunt rude de până la gradul al treilea.
Ba a scris!
Toate acestea nu au fost luate în seamă de instanță, mai ales că la dosar CNSAS a depus patru note informative pe care Gheorghe Onul le-a scris și semnat cu propria-i mână.
“Nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
Nesocotind interesele celui denunţat, pârâtul a vizat îngrădirea dreptului la viață privată în privinţa celui denunţat, atât timp cât a acceptat că această persoană putea să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţului său, iar prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare – încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare – şi, prin urmare, a vizat această consecinţă”, au concluzionat judecătorii de la Curtea de Apel București.
Dacă Gheorghe Onul va pierde și la Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta este pasibil de a-și pierde mandatul de primar.
