Mureșan, Cloșcă și Hasnăș reușesc să smulgă răspunsuri de la SIPI! Avocați: Se confirmă existența unei cooperări permanente între DNA și SIPI, în baza Protocolului

Războiul pentru eliminarea notelor de redare a interceptărilor efectuate de Direcția de Informații și Protecție Internă (DIPI) în dosarul în care foștii capi ai IPJ Bistrița-Năsăud sunt inculpați, continuă. Avocații lui Ioan Ovidiu Mureșan, Leon Cloșcă și Roberto Hasnăș cer în continuare lămuriri de la DIPI, SRI și mai ales DNA, și consideră că este necesarp epuizarea probaţiunii pe acest palier este necesară pentru a se dovedi ingerinţa unor organe necompetente funcţional şi material în administrarea de probe.

Avocații celor trei inculpați încearcă să obțină cel puțin rejudecarea dosarului, dacă nu achitarea, astfel că insistă foarte mult pe nelegalitatea notelor de redare întocmite de DIPI în dosarul în care au fost anchetați de DNA Mureșan, Cloșcă și Hasnăș. Apărătorii continuă să solicite instanței întocmirea unor noi adrese către SRI, DIPI și DNA care să transmită niște răspunsuri pe marginea unor aspecte care nu sunt deloc lămurite în ceea ce privește legalitatea acțiunilor întreprinse de anchetatori.

La dosar au fost depuse noi cereri de către avocații lui Ioan Ovidiu Mureșan și Leon Cloșcă care privesc aspectele amintite mai sus.

Astfel avocatul lui Cloșcă solicită instanței efectuarea unei adrese către DNA Cluj pentru a înainta 23 de suporţi optici conţinând notele de redare pe care SIPI le-a înaintat către DNA Cluj ca urmare a aspectelor care rezultă din corespondenţe, respectiv exploatarea mandatelor de redare a interceptărilor. În fața instanței, avocatul a arătat  că epuizarea probaţiunii pe acest palier este necesară pentru a se dovedi ingerinţa unor organe necompetente funcţional şi material în administrarea de probe și, mai mult, în acest mod, s-ar permite apărării să se verifice identitatea din notele de redare.

“Analizând corespondența depusă la dosarulș cauzei de către DNA atât pe relația cu SIPI cât și cu SRI s-a constatat faptul că în modul în care DNA-ST CLUJ a decis punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică este una ilegală – încălcându-se normele de competență funcțională și materială a organelor de cercetare penală.

Astfel cum rezultă din această corespondență SRI a fost solicitat să dea concurs tehnic pentru punerea în executare a mandatelor, urmând ca fluxul integral să fie trimis direct SIPI Bistrița-Năsăud, iar nu DNA-ST Cluj. Mai departe din aceeași corespondență rezultă faptul că DNA-ST Cluj a dsemnat SIPI cu exploatarea activităților rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, practic fluxul integral al acestora nu a fost niciodată trimis brut către DNA, ci doar ulterior după ce a fost exploatat, analizat și redat de către SIPI Bistrița-Năsăud, neexistând nicio garanție în sensul că DNA a analizat un trafic integral din moment ce analiza a fost realizată inițial de către SIPI și abia apoi ceea ce s-a considerat relevant s-a transmis către DNA”, arată apărătorul lui Leon Cloșcă.

Totodată, acesta este de părere că doar așa s-ar putea analiza în mod corect și complet legalitatea proceselor verbale de redare întocmite în dosar , astfel că se impune ca ca atât instanța, cât și apărătorii inculpaților să aibă acces la notele de redare solicitate a fi declasificate. Mai mult acest pe marginea acestui subiect s-a insistat încă de la începutul procesului, pe când cauza se afla în camera preliminară, iar răspunsurile oferite de SIPI, urmare a adreselor emise de instanța de fond, sunt infirmate de această corespondență.

“ (…) acești suporți optici nu au fost înaintați instanței de judecată, iar din această corespondență rezultă în mod cert faptul că ei se regăsesc la DNA –ST Cluj urmare a colaborării realizate cu SIPI în instrumentarea acestui dosar.

Analiza notelor de redare despre care se face vorbire ar permite instanței și apărării să constate în ce măsură intervenția acestor organe a depășit limiteșe dispozițiilor codului de procedură penală în condițiile în care actele de urmărire penală trebuiau realizate exclusiv de către organele de urmărire penală”, a mai subliniat avocatul lui Cloșcă.

Și avocatul lui Ioan Ovidiu Mureșan a solicitat judecătorilor Curții de Apel Cluj să dispună efectuarea unei adrese către DIPI – SIPI Bistrița-Năsăud, prin care să solicite înaintarea la dosarul cauzei 16 note de redare, în formă de clasificată.

“În cuprinsul celor 16 adrese emise de către DIGI – SIPI către DNA ST Cluj, și înaintate în formă declasificată la solicitarea instanței, la dosarul nr. 579/100/2015, la data de 16.09.2020, se regăsesc mențiuni în sensul «Vă înaintăm alăturat CD-ul cu nr… conținând X note de redare în format electronic rezultate în urma punerii în aplicare a Mandatelor de supraveghere tehnică în dos. nr. 74/P/2014».

Din cuprinsul acestor mențiuni, rezultă că DGIPI – SIPI, dincolo de faptul că a asigurat punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, a întocmit și NOTE DE REDARE, în care a redat în formă scrisă conținutul convorbirilor interceptate, iar ulterior a transmis aceste NOTE DE REDARE către DNA –ST Cluj.

Din cuprinsul corespondenței înaintate de către DNA ST Cluj la data de 19.11.2020, în formă declasificată, ca urmare a dispoziției instanței, rezultă că DNA a solicitat SIPI Bistrița-Năsăud, pe lângă punerea în executare a mandatelor, și să exploateze datele rezultate, și să redea conținutul convorbirilor telefonice relevante în cauză”, a susținut avocatul lui Ioan Ovidiu Mureșan la Curtea de Apel Cluj.

Totodată, acesta a mai subliniat faptul că, corespondența dintre cele două instituții confirmă că SIPI a redat în scris rezultatele obținute din supraveghrea tehnică, întocmind NOTE DE REDARE, pe care le-a transmis ulterior DNA.

“DNA, preluând aceste note de redare, le-a inclus formal în procese verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică, aparent îndeplinind activitatea reglementată de art. 143 C.proc.pen., în realitate organele de urmărire penală rezumându-se să preia informația deja selectată de către SIPI.

Această activitate de selecție a informației nu este altceva decât o activitate de administrare a probelor, întrucât în cazul măsurilor de supraveghere tehnică, proba o reprezintă convorbirea interceptată. Ori selectarea pasajelor relevante din convorbiri echivalează cu selecția probelor relevante sub aspectul obiectului cercetării!!!

În vederea stabilirii la nivel probator că Procesele verbale de redare a rezultatului supravegherii tehnice, mijloace de probă în prezentul dosar, preiau absolut identic conținutul NOTELOR DE REDARE întocmite de către SIPI, și implicit că, în această situație, activitatea de redare reglementată de art. 134 C.proc.pen., a fost îndeplinită în realitate de ofițeri ai SIPI, apreciem necesară înaintarea la dosarul cauzei a tuturor NOTELOR DE REDARE în formă declasificată”, a mai punctat avocatul.

Acesta a mai cerut instanței efectuarea a încă unei adrese, de data aceasta către DNA Cluj, dar și către SIPI, raportat la niște mențiuni existente în adresele emise și transmise de DNA către SIPI Bistrița-Năsăud.

Respectivele mențiuni arată că “procurorul de caz este Ciumărnean Isaia Daniel din cadrul DNA ST CLUJ, care urmează să fie anunțar zilnic despre rezultatul punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică” sau “SIPI Bistrița-Năsăud este desemnată pentru exploatarea măsurilor de supraveghere tehnică… pe momente operative ce urmează a fi stabilite cu procurorul de caz”, astfel că avocatul solicită ca DNA și SIPI să precizeze care a fost modalitatea concretă între procurorul de caz și personalul SIPI, precum și care a fost temeiul juridic al respectivei colaborări.

“Teza probatorie a prezentei cereri vizează verificarea respectării competenței funcționale a organelor de urmărire penală în faza de urmărire penală, din perspectiva împrejurării dacă în prezenta cauză a existat sau nu o cooperare interinstituțională între DNA și SIPI, în baza PROTOCOLULUI DE COOPERARE încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, declasificat la data de 22.05.2018.

DNA ST la solicitarea instanței, confirmă existența unei cooperări permanente între DNA ST Cluj și SIPI în cursul urmăririi penale, cooperare realizată în mod evident în baza PROTOCOLULUI DE COOPERARE încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, declasificat la data de 22.05.2018.

Contrar negațiilor vehemente de pe durata întregii judecăți a cauzei a reprezentanților DNA cu privire la colaborarea în legătură cu acest dosar, cu alte organe ale statului specializate în culegerea de informații, la acest moment există probe concrete în sensul că ulterior începerii urmăririi penale în prezenta cauză, procurorul de caz a primit informări zilnice de la personalul SIPI, care nu dețin calitatea de ofițeri de poliție judiciară și nu sunt organe de urmărire penală, ci agenți/ofițeri de informații. Modul în care s-a desfășurat urmărire penală apare în concret ca fiind neprocedural, nelegal, cu încălcarea competenței funcționale a organelor de urmărire penală”, a subliniat apărătorul lui Ioan Ovidiu Mureșan.

Chiar dacă DNA a încercat în instanță să avanseze ideea că SIPI a transmis traficul integral al interceptărilor, astfel că avocații ar fi ajuns la niște concluzii eronate în legătură cu amestecul celor de la Protecție Internă în dosar. Totodată a mai susținut că notele de redare au fost comunicate procurorului în mod operativ iar procesele verbale au fost întocmite ulterior și, mai mult, că respectivele note de redare nu au nici un fel de valenţă probatorie şi au fost transcrise de către SIPI în interes operativ şi constituie o componenţă a suportului tehnic acordat în această cauză.

În final, instanța a admis efectuarea unei adrese către SIPI pentru lămurirea tuturor aspectelor arătate de avocați.