Vremuri grele pentru omul de afaceri Ioan Măgădan. Proprietățile MIRO SA sunt scoase la vânzare rând pe rând. Printre ele se numără echipamentele fabricii, dar și ferma de la Pietriș, care este și piesa de rezistență a societății pe acțiuni.
Povestea insolvenței societății MIRO SA a omului de afaceri Ioan Măgădan începe în anul 2013. Societatea pe acțiuni s-a văzut nevoită să își ceară singură insolvența în anul 2013, la Tribunalul Bistrița-Năsăud. În jur de 80 de entități sperau să mai recupereze din datorii de la societatea intrat în faliment între timp.
Printre ele se numără Finanțele Publice, Primăria Bistrița, Primăria Galați, Primăria Cetate, Aquabis, RAAL, BRD, Eximbank, BCR, Banca Transilvania sau CEC Bank. Oficial, MIRO SA a intrat în faliment în anul 2018. Cu toate acestea, abia în luna februarie a acestui an a început valorificarea bunurilor deținute de companie.
Lichidatorul companiei, CITR are o sarcină grea, de a valorifica proprietăți în valoare totală de 5,8 milioane de euro.
Printre bunurile scoase la licitație s-au numărat instalațiile și mașinile folosite de MIRO pe vremea când încă activa pe piața de confecții metalice. Pentru acestea, CITR, lichidatorul MIRO SA, cere nu mai puțin de 1,6 milioane de euro fără TVA. De vânzare este și un spațiu industrial situat pe strada Căstăilor, format dintr-un teren de 2200 de metri pătrați și o hală de 717 de metri pătrați, pentru care se cere 162.000 de euro.
La acesta se adaugă și o cabană situată pe strada Poligonului, ce se vrea valorificată cu aproape 70.000 de euro.
Ferma de 172 de hectare – piesa de rezistență
Piesa de rezistență este însă ferma de 172 de hectare situată în localitatea Pietriș. Aceasta este scoasă la licitație, prețul de pornire fiind peste 3 milioane de euro. Practic este vorba despre un teren extravilan cu o suprafață de 6,7 hectare, teren pe care există, de asemenea, și clădiri. Din fermă face parte și aproape un hectar cu meri, pruni, caiși, cireși și viță de vie.
Ferma are în dotare și utilaje de prelucrare a terenului, precum și echipamente de depozitat și echipamente care aplică diverse tratamente. La acestea se adaugă și mai multe clădiri administrative și spații de lucru cu o suprafață de peste 900 de metri pătrați și o clădire pentru cazarea zilierilor.
Acolo a funcționat o microcantină, patru dormitoare cu paturi supraetajate, hală pentru depozitarea pesticidelor, magazie, atelier pentru reparații utilaje de stropit, disileria.
Unul dintre plusurile fermeni este o hală indutrială care se întinde pe 2.383 de metri pătrați, ce include 12 celule frigorifice, cu atmosferă controlată, ce permit depozitarea câtorva tone de fructe. Hala este dotată inclusiv cu senzori de fum, hidranți, iar în apropiere se află amenajată o instalație de stingere a incendiilor.
Lichidatorul este dispus să vândă ferma și pe bucăți, dacă nu găsește pe cineva dispus să o ia toată.
Culmea, nu este prima dată când ferma este scoasă la vânzare. Deși în cazul licitațiilor după o perioadă suma scade, în acest caz, s-a întâmplat exact opusul: dacă în 2016 se cereau 2,4 milioane de euro, patru ani mai târziu se cer 3 milioane de euro.
Peste 324 de milioane de lei datorii
Datoriile pe care firma Miro SA le are la zecile creditori, se ridică la ordinul a peste 324 de milioane de lei , conform ultimului raport de reorganizare. La BCR, Miro are de dat 15 milioane de lei iar la BRD, aproximativ şase milioane. Banca Transilvania are de recuperat de la firma lui Măgădan peste 2,5 milioane.
S.C. BUREAU VERITAS ROMANIA CONTROLE INTERNATIONAL S.R.L., S.C. TNT ROMANIA SRL , SC. GROUP METAL TRADING SRL, SC. AGROCOMERT HOLDING SA, SC. FRANKSTAHL ROMÂNIA SRL sunt doar câteva dintre cele peste 70 de firme la care Miro SA are de plătit datorii.
Aceasta nu este singura firmă a lui Măgădan în faliment sau insolvență. Aceeași soartă a avut-o și Metalsid, care și este înscrisă la masa credală a MIRO SA. Metalsid a fost prima firmă intrată în insolvență, în 2011.
La masa credală a Metalsid se găsesc doar patru creditori, printre care şi Miro SA. Conform acestora se observă transferurile de bani sub formă de credite, efectuate de Măgădan dintr-o firmă într-alta.
Cea mai mare cifră de afaceri înregistrată pe Metalsid atingea 4,5 milioane de lei, însă profitul nu a depăşi mai mult de 790.317 lei. La bilanţul anual din 2014 datoriile firmei au ajuns la 1.297.668 lei asta în ideea în care cifra de afaceri în 2001 a firme era aproape aceeaşi.
O firmă clujeană a depus plângere la Parchet împotriva lui Măgădan
În urmă cu câțiva ani, Transcarpatica SA, o firmă din Cluj-Napoca susținea că a fost victima afaceristului Ioan Măgădan. Potrivit acestora, Ioan Măgădan, achizițona materiale în formă continuă de la ei, dând în schimb bilete de ordin. Totul s-ar fi întâmplat în perioada 2012-2013.
În prima etapă, Măgădan plasa comenzi mici pe care le achita, iar ulterior a ajuns să comande marfă de peste 5 miliarde de lei vechi, emițând un bilet la ordin care a devenit nul.
„În vara lui 2012, Măgădan ne-a propus să colaborăm. Noi am mai colaborat cu firma sa şi existau motive considerabile să credem că este un client serios. De asemenea ne-a propus emiterea unor bilete la ordin.
„Astfel, din vara acelui an am început să avem relaţii comerciale cu firma acestuia Miro SA. Timp de şase luni au comandat cantităţi mici de marfă de câteva zeci de mii de lei. Din decembrie, timp de aproape patru luni, a comandat marfă în cuantum de 514 mii de lei. Desigur că ne-a dat bilet de ordin, însă când a trecut acea perioadă de 90 de zile, şi am mers cu biletul să ne încasăm banii de pe comenzi, ni s-a comunicat că documentul nu este valabil. Cerând explicaţii ulterioare am aflat că Măgădan şi-ar fi cerut insolvenţa. Imediat după am avut o întrevedere cu acesta şi ne-a promis că îşi va retrage cererea şi ne va achita datoria pe care o are la Transcarpatica SA. Însă în următoarea lună a mers mai departe cu procedura de insolvenţă şi a refuzat să ne restituie marfa sau să facă alte compensări în cuantumul datoriei. Ne-a comunicat că deja a vorbit cu firma ce se va ocupa de administrarea insolvenţei, cu lichidatorul judiciar şi că nu mai poate da înapoi. Dacă bine reţin, insolvenţa a început în 23 aprilie 2013. La aproape un an de când am început să îi furnizăm materiale.
Pentru această procedură, Măgădan motivează că un client extern a renunţat la comenzi şi alţi clienţi au amânat livrarea din februarie 2013 pentru vara acelui an”, explică juristul firmei Transcarpatica SA, în 2017, pentru Gazeta de Bistrița.
Nu doar Transcarpatica a depus plângere penală împotriva lui Măgădan acuzându-l de înșelăciune și delapidare. Și firmele Q Steel. Baumrom Construct, Knockner România, Frankstahl și RAAL SA au urmat aceiași pași.
Procurorii au dispus însă clasarea în cauză. Firmele au formulat inclusiv o acțiune la Judecătoria Bistrița, în septembrie 2016, împotriva deciziilor luate de procurorii de la Parchet.
Andreea Moldovan
