Motivarea instanței în dosarul IPJ Gate! Cum a scăpat Mureșan de o serie de acte materiale de abuz în serviciu

Tribunalul Maramureș, unde a fost judecat dosarul în care sunt inculpați Ioan Ovidiu Mureșan – fost șef al IPJ BN, Roberto Hasnăș – fostul șef al Serviciului Rutier din cadrul IPJ BN și Leon Cloșcă – fostul comandant al Poliției Năsăud, a motivat sentința de condamnare a celor trei foști polițiști.

Potrivit sentinței, Ioan Ovidiu Mureșan a primit o sentință de 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu. Roberto Hasnăș a fost condamnat de tribunalul maramureșean la 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeași pedeapsă fiind aplicată și lui Leon Cloșcă, de asemenea, tot pentru abuz în serviciu.

Cei trei au fost trimiși în judecată în februarie 2015, la aproximativ trei luni de la momentul în care cei trei au fost inculpați și reținuți de procurorii DNA, pentru fapte de corupție. Cei trei polițiști bistrițeni au fost reținuți pe 24 noiembrie 2014, o zi mai târziu ei fiind arestați preventiv.

Astfel, potrivit procurorilor DNA, ”Mureșan Ioan Ovidiu, inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bistriţa Năsăud, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (14 acte materiale).
Hasnăș Roberto Emil, şeful Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Bistriţa Năsăud, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (48 acte materiale)

Cloșcă Leon Anton, şeful Poliţiei oraşului Năsăud, pentru săvârşirea infracţiunilor de :
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (24 de acte materiale)
– efectuarea de operaţiuni comerciale, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia îndeplinită, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată”.

Acte materiale eliminate de pe lista lui Mureșan

În final, multe din actele materiale invocate de procurori au căzut, în dreptul lui Mureșan rămânând 5 acte materiale, Hasnăș – 30 acte materiale, iar Leon Cloșcă – 14 acte materiale de abuz în serviciu. Totodată, în ceea ce îl privește pe Leon Cloșcă, acuzația de efectuarea de operaţiuni comerciale, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia îndeplinită nu a putut fi dovedită de anchetatori, astfel că din acest punct de vedere el a primit achitare.

Motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Maramureș se întinde pe nu mai puțin de 141 de pagini, în document fiind inserate, evident, acuzațiile aduse de procurorii DNA, dar și probele care susțin comiterea infracțiunilor de către cei trei, pentru care instanța a considerat că aceștia se fac vinovați. Nu ne vom axa pe această parte, întrucât Gazeta de Bistrița a prezentat în toți acești ani care s-au scurs de la debutul respectivele cam tot ceea ce s-a întâmplat în dosar. Ne vom opri în schimb asupra acelor acte materiale de abuz în serviciu care au fost respinse de instanță, întrucât nu îndeplinesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni. În acest prim episod ne oprim asupra câtorva dintre actele materiale “tăiate” de magistratul care a judecat cauza din dreptul lui Ioan Ovidiu Mureșan.

Unul dintre acestea este episodul în care fostul deputat Ioan Oltean i-a solicitat lui Mureșan identificarea unei persoane care a postat pe Internet un comentariu negativ la adresa deputatului, comentariu în care l-a numit „învăţător ratat”. Anterior Oltean formulase și o petiție către Poliția Municipiului Bistrița.

“Din conţinutul discuţiilor purtate la data respectivă, rezultă că Poliţia Municipiului Bistriţa îi răspunsese oficial deputatului Oltean Ioan că nu îi poate pune la dispoziţie datele solicitate, întrucât sunt date cu caracter personal, protejate de prevederile Legii nr. 677/2001, acestea putând fi puse doar la dispoziţia instanţei, la cererea unui judecător. Cu toate acestea, Mureşan Ioan Ovidiu i-a comunicat verbal deputatului Oltean Ioan faptul că IP-ul calculatorului folosit pentru postarea comentariului aparţine numitului (…), angajat al SRI Bistriţa Năsăud.

Audiat, martorul Oltean Ioan a confirmat faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Mureşan Ioan Ovidiu şi că acesta, într-adevăr, i-a comunicat numele, prenumele şi numărul de telefon al persoanei utilizatoare a IP-ului calculatorului menţionat anterior, aspect susţinut şi în faza de cercetare judecătorească în declaraţia dată”, se arată în documentul instanței.

A scăpat de “plăcuțele de înmatriculare”, dar și de accidentul nepotului

Un alt act material de abuz în serviciu de care Mureșan a fost acuzat că l-a comis este legat de reținerea unor plăcuțe de înmatriculare ale unui autovehicul ce aparținea unei firme din Bistrița, mai mult decât trebuia, și asta pe fondul conflictului pe care fostul inspector șef îl avea cu Adrian Crăciunescu, liderul local al sindicatului polițiștilor din județ, dar și cu Vasile Andreieș – șeful Poliției Rutiere a municipiului Bistrița. În acest context, scandalul s-a lăsat cu o cercetare administrativă din partea unei echipe de control a Ministerului de Interne.

Un alt act material “tăiat” de pe lista acuzațiilor este legat de accidentul de circulație provocat de nepotul lui Mureșan, între Nușeni și Beudiu, în urma căruia au fost rănite două persoane.

La data de 30.08.2014, comisarul şef Olariu Liviu l-a anunţat pe inspectorul şef Mureşan Ioan Ovidiu despre faptul că nepotul său (…) a provocat un accident de circulaţie între localităţile Nuşeni şi Beudiu şi că două persoane „sunt accidentaţi un pic”.

Poliţistul Zăgrean Victor Grigore i-a raportat lui Hasnăş Roberto Emil faptul că persoana vinovată de producerea accidentului este (…) şi că una dintre victime a fost dusă la spital şi cusută, angajându-se să îi solicite medicului să nu menţioneze că intervenţia efectuată asupra victimei ar fi avut un caracter de urgenţă. În acest context, Hasnăş Roberto Emil îi raportează adjunctului Olariu Liviu că, deşi (…) a fost vinovat de producerea accidentului, „băieţii au fost orientaţi”, nefiind luate măsurile legale în acest caz, aspect din care rezultă că toţi cei care au fost implicaţi în cercetarea la faţa locului dar şi şefii ierarhici ai acestora au acţionat coordonat pentru nesancţionarea nepotului inculpatului, neraportarea accidentului.

La dosarul cauzei a fost depusă xerocopia procesului verbal seria CP nr. 7372521, întocmit de poliţistul Zăgrean Victor de la Poliţia Beclean, care a constatat că (…) nu a respectat obligaţia legală de a circula cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului şi a acroşat un alt autoturism care circula, din sens opus, regulamentar. (…) a fost sancţionat cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 101 alin. 1 pct. 5 din OUG nr. 195/2002. Este de menţionat că (…) conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare BN-(…), cu care a acroşat autoturismul cu nr. de înmatriculare BN-(…), condus de (…), acest autovehicul fiind avariat în proporţie de 80%. (…) mai fusese sancţionat anterior pentru o contravenţie la regimul circulaţiei rutiere, la data de 16.04.2013. Poliţistul Zăgrean Victor nu a întocmit actul obligatoriu de sesizare penală, în ceea ce priveşte accidentul rutier produs, deşi din acest accident a rezultat rănirea (vătămarea corporală) a unor persoane”, se arată în documentul instanței.

De fapt polițistul care a fost la locul accidentului nu a raportat incidentul de frica eventualelor repercusiuni, întrucât era vorba despre nepotul lui Mureșan, deși în situația dată ar fi trebuit să aplice o amendă.

“Din adresa nr. 138503/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că evenimentul rutier din 30.08.2014, produs pe DJ 172 A, între localităţile Nuşeni şi Beudiu, nu a fost raportat prin fişă de eveniment. Evenimentul a fost implementat în aplicaţia EAC, ca accident rutier cu o victimă, doar la data de 14.01.2015, fişa statistică nr. 306874.

Audiat, martorul Zăgrean Victor Grigore a arătat că ar fi fost obligat să întocmească buletin de eveniment, în cazul acestui accident rutier cu victimă, de a întocmi o sesizare penală şi de a completa fişa de accident rutier şi a o înainta la ofiţerul care gestiona implementarea datelor în aplicaţia EAC. Acelaşi martor Zăgrean Victor Grigore a afirmat că nu a raportat accidentul rutier pentru a nu intra în conflict cu inculpatul Hasnăş Roberto Emil, care solicitase anterior, în mai multe situaţii, subordonaţilor săi, să nu înregistreze accidentele rutiere cu victime.

Mai mult, martorul arată că după câteva zile, a aflat de la mai mulţi colegi că nu (…) ar fi condus autovehiculul, ci (…) (fratele inculpatului Mureşan Ioan Ovidiu), care părăsise locul accidentului însă i-a fost frică să raporteze acest lucru pe cale ierarhică, temându-se de represalii din partea inculpaţilor Mureşan Ioan Ovidiu şi Hasnăş Roberto Emil. Pe de altă parte, mai arată că dacă nu ar fi fost vorba de nepotul inspectorului şef, ar fi aplicat sancţiunea contravenţională a amenzii, ţinând seama de urmările produse.

Cu privire la acest aspect, procedura PRO PS/PR 19 privind soluţionarea accidentelor de circulaţie în urma cărora a rezultat numai avarierea autovehiculelor şi /sau alte pagube materiale, prevede că, dacă cel puţin uneia dintre persoanele implicate în accident i se acordă asistenţă medicală, sau a fost transportată la o unitate medicală de primiri urgenţe, este obligatoriu a fi întocmite actele premergătoare privind săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, fiind obligatorie şi cercetarea locului faptei”, se precizează în motivare.

Accidentul mortal de la Nimigea, “tăiat” și el

Implicarea lui Mureșan accidentul mortal produs la Nimigea, la o trecere de cale ferată, în urma căruia a murit o femeie, nu întrunește nici acesta elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, potrivit instanței. Asta, fiindcă practic cel vinovat de producerea accidentului, angajat al Jandarmeriei din Bistrița-Năsăud, a fost dat pe mâna procurorilor militari.

„La data de 29.09.2014, Hasnăş Roberto Emil, se reține în rechizitoriu, a discutat cu poliţistul Murariu Viorel Gheorghe (…) despre împrejurările producerii unui accident rutier, pe raza comunei Nimigea, soldat cu victime omeneşti. Accidentul se produsese pe un drum de pietriş, deschis circulaţiei publice, fapt pe care Murariu Viorel Gheorghe îl aflase chiar de la primarul comunei Nimigea. Deşi subordonatul îi comunică faptul că aflase de la primar că drumul respectiv este deschis circulaţiei publice, Hasnăş Roberto Emil îi solicită lui Murariu Viorel Gheorghe să-l determine pe primar să elibereze un act prin care să ateste în mod mincinos faptul că acel drum nu este drum public, scopul urmărit de comisarul şef fiind acela de a nu raporta producerea unui accident rutier.

În cele din urmă, Hasnăş Roberto Emil s-a deplasat personal la primarul şi secretarul comunei Nimigea, determinându-i pe aceştia să îi elibereze un act în care s-a menţionat că acel drum „nu este reglementat circulaţiei”, fapt pe care Hasnăş Roberto Emil i-l raportează telefonic lui Mureşan Ioan Ovidiu, la data de 29.09.2014, ora 16:32. În scopul de a avantaja persoanele implicate în accident (angajaţi ai Ministerului de Interne), Mureşan Ioan Ovidiu şi  Hasnăş Roberto Emil au convenit să nu raporteze evenimentul, pe cale ierarhică, ca accident rutier, ci să-l încadreze ca „ucidere din culpă”, care va fi trimisă spre cercetare la „Parchetul Militar la care sunt”.

De precizat, conform normelor legale, că accidentele rutiere în care sunt implicate cadre ale Ministerului de Interne trebuie raportate la Centrul Operaţional de Urgenţă din cadrul acestui minister. Cu toate acestea, Hasnăş Roberto Emil a luat legătura telefonic cu Păunaş Cristian, de la Direcţia Poliţiei Rutiere din cadrul IGPR, comunicându-i că evenimentul s-ar fi produs pe un drum nedeschis circulaţiei publice, deşi drumul respectiv era deschis circulaţiei publice, iar evenimentul s-a produs în zona unei treceri semnalizată cu indicatoare, aşa cum rezultă din discuţia purtată între Hasnăş Roberto Emil şi comisarul şef Olariu Liviu.

Martorul, inspectorul principal de poliţie Murariu Viorel Gheorghe (05.01.2015) a declarat că în ziua respectivă s-a deplasat la faţa locului, constatând faptul că un conducător auto (jandarm) încercase să traverseze neregulamentar calea ferată, autovehiculul a fost lovit de tren, accident în care a decedat soţia şoferului, iar conducătorul se afla în comă. Mai arată că a discutat cu primarul comunei Nimigea, care i-a relatat faptul că drumul respectiv (pe care se produsese accidentul) este drum public. Cu toate acestea, inculpatul Hasnăş Roberto Emil a încercat să-l determine pe subordonatul său să obţină de la primar o adeverinţă din care să reiasă că drumul ar avea un caracter nepublic.

În final, inculpatul Hasnăş Roberto a obţinut personal adeverinţa dorită, pe care a transmis-o martorului Murariu Viorel Gheorghe care a întocmit o fişă de eveniment în care a specificat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că evenimentul rutier nu s-a petrecut Martorul Runcan Mircea Gavrilă, primarul comunei Nimigea, a arătat că accidentul respectiv s-a produs pe strada Pietriş si că Primăria comunie Nimigea a primit o solicitare oficială de la Poliţia oraşului Năsăud, Secţia 6 Poliţie Rurală Năsăud, privind categoria de clasificare a drumului respectiv şi dacă acesta este deschis circulaţiei publice.

La această solicitare, primăria a răspuns prin adresa nr. 4002/29.09.2014, în care a fost atestat faptul că acel drum ,,nu este deschis circulaţiei publice”, fiind vorba de o cale de acces dintre DJ 172 şi DJ 173, din localitatea Nimigea de Jos, care ar fi destinată accesului la proprietăţile private. Solicitarea a fost semnată oficial de către şeful Secţiei 6 Poliţie Rurală, inspectorul principal Cîmpan Ilie Adrian, însă martorul Runcan Mircea Gavrilă recunoaşte că a discutat şi cu inculpatul Hasnăş Roberto Emil acest aspect, deşi a recunoscut că drumul în cauză este un drum pietruit, declarând că ,,strada figura ca având denumirea de strada Pietriş, în Monitorul Oficial nr. 647/31.08.2002, cu privire la domeniul public al primăriei, figura ca având îmbrăcăminte balast”, iar martorul, referitor la discuţiile purtate la locul accidentului, recunoaşte că ,,am spus faptul că pe acest drum se circulă în mod obişnuit” şi că abia la 15.12.2014, consiliul local a decis că toate drumurile şi străzile situate în intravilanul comunei Nimigea sunt drumuri deschise circulaţiei publice.

În cursul urmăririi penale a fost depusă adresa nr. 13XXX/30.01.2015 Poliția Năsăud, din care rezultă că accidentul rutier cu victime din 20.09.2014 s-a produs în localitatea Nimigea de Jos, fiind provocat de jandarmul Fontu Gabriel, rezultând o persoană decedată şi una rănită grav. La data de 29.09.2014, a fost întocmită o fişă de eveniment, în numele inculpatului Hasnăş Roberto Emil, în care s-a menţionat, că evenimentul s-a produs „pe calea de acces Pietriş, Nimigea de Jos, nedestinată circulaţiei publice”. Prin urmare, accidentul rutier a fost implementat în aplicaţia EAC doar la data de 10.12.2014, fişa statistică nr. 304389, după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Martorul Murariu Viorel, la întrebările a dresate de apărătorii inculpaţilor în faza de cercetare judecătorească a arătat, în legătură cu acest eveniment, confirmând aspectele reţinute, că i-a spus inculpatului Hasnăş că ” iniţial i-am spus că e vorba de un drum pietruit peste o cale ferată, fără să fie semnalizat şi că nu ştiu dacă este sau nu deschis circulaţiei. La locul accidentului se adunase mai multă lume, printre care şi primarul localităţii, pe care eu nu-l cunoşteam. L-am întrebat pe acesta care este situaţia acestui drum. primarul mi-a spus că acest drum este deschis circulaţiei, public. După discuţia avută cu primarul l-am sunat pe inculpat şi i-am spus susţinerea primarului…

După cercetarea la faţa locului ne-am deplasat la Poliţia Năsăud să întocmim buletinul de eveniment. În timp ce eram acolo am primit de la martorul Câmpan Ilie o adresă de Primăria Nimigea din care rezultă că acel drum nu este deschis circulaţiei publice”.

Întrebat fiind, în legătură cu situaţia acelui drum, discuţie pe care a avut-o cu inculpatul Hasnăș, martorul declară: „Da, mi-a solicitat după ce i-am relatat eu discuţia avută cu primarul. Mai precis,mi-a spus să discut cu primarul ca acel drum să nu fie deschis circulaţiei public. Aceste aspecte sunt confirmate şi de martorul Runcan Mircea, primarul comunei Nimigea, se arată în documentul instanței.

(VA URMA)