Efectele nefaste ale protocoalelor SRI-DIICOT! Coșmarul trăit de un fost polițist bistrițean ”agățat” de DIICOT Cluj, într-un dosar instrumentat cu SRI Bistrița-Năsăud

Este vorba de un dosar al Serviciului Teritorial DIICOT Cluj, de prin primăvara anului 2011, privind constituirea unui grup infracțional organizat, marca șefului de atunci al unității respective de parchet, procurorul de tristă amintire Mircea Hrudei, o gherlă printre atâtea alte gherle, care au marcat activitatea acestui așa-zis magistrat, dosar instrumentat în baza celebrelor PROTOCOALE încheiate cu cei de la SRI. Inițiatorul și coordonatorul așa-zisului grup infracțional organizat era un anume Ioan Vasile Păcurar, un maramureșean aciuat prin Bistrița, specializat în afaceri cu alcool, care a preluat firma de profil de la Titus Iliuță ”regele alcoolului” din județul Bistrița-Năsăud. Pentru a da greutate dosarului, a fost ”agățat” și un polițist, un judiciarist din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud.

DIICOT Cluj a demarat ancheta demult, undeva în urmă cu mulți ani, prin anul 2011 probabil, cum spun unele surse apropiate dosarului aflat încă faza de ”cameră preliminară”, în baza unor NOTE provenind de la SRI Bistrița-Năsăud în plină epocă înfloritoare de apariție și aplicare a celebrelor PROTOCOALE complet în afara legii, încheiate de SRI cu diverse parchete – Parchetul General, DNA, inclusiv cu DIICOT -, și care au distrus multe destine și vieți, așa cum avea să constate după mulți ani Curtea Constituțională a României (CCR).

Conform acelorași surse, este vorba de un dosar în care SRI Bistrița-Năsăud a fost vioara întâi, a și centrat și a dat și cu capul, ba mai mult a fost și arbitru. Polițiști de la BCCO Cluj au îndeplinit doar rolul de fete în casă, să facă curățenie și să îndese gunoiul sub preș. Complet în afara legii, în instrumentarea dosarului a fost aplicată din plin Legea nr.51/1991 – Legea Siguranței Naționale, asupra suspiciunii comiterii unor fapte care nu intrau în sfera respectivă de aplicare a acestei legi – constituirea unui grup infracțional organizat și evaziune fiscală. Atât mandatele de interceptare a suspecților, cât și activitățile de supraveghere operativă, respectiv filajul, au fost aprobate conform unor articole din legea respectivă de către un judecător al sistemului și puse evident în lucru de către SRI prin structurile specializate din subordine.

Subiectul articolului de față nu este analiza faptelor lui Păcurar și celor din grupul pe care procurorii DIICOT spun că l-a inițiat și coordonat, dacă aceștia sunt sau nu vinovați, fiindcă acest lucru este treaba magistratului care îl va judeca pe fond. Asta dacă va ajunge în etapa respectivă, deoarece dosarul este în faza de cameră preliminară la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde va stabili legalitatea probelor administrate în dosar judecătoarea Adina Găurean (un magistrat destul de controversat din punct de vedere al durității sentințelor aplicate), ci coșmarul fără sfârșit pe care îl trăiește un fost polițist bistrțean, judiciarist, Virgil Ghețe, care a ajuns întâmplător, sau poate nu, inculpat în acest dosar. Acesta între timp, îndeplinind condițiile, s-a pensionat, dar nu de bună voie, ci din cauza stresului și a presiunii în care trăiește din 2012, el suferind un accident vascular, fiind sub tratament medical.

Păcurar a căzut mereu în picioare, până a ajuns în BN

Ioan Vasile Păcurar a fost unul din primii oameni de afaceri din județul Maramureș implicat în domeniul producției de alcool. Și-a făcut intrarea în branșă imediat după evenimentele din Decembrie 1989, așa că nu este de mirare că a acumulat o experiență de invidiat în domeniu, el devenind un jucător important în dificilele partide jucate împotriva celor de la Fiscul local din Maramureș, după cum arată presa din Baia-Mare. S-a întâmplat acest lucru când a jucat cinstit, pentru că de cele mai multe ori meciurile erau trucate. A fost un jucător redutabil în afacerile cu alcool, a ascuns mingea, a driblat, s-a dat accidentat, a marcat, a fost eliminat temporar, dar mereu a căzut în picioare și a revenit în echipă.

Ultimul lui mare meci l-a jucat în deplasare, în județul Bistrița-Năsăud, după ce a preluat fabrica de alcool de la Șieu-Măgheruș, de la regele alcoolului bistrițean Titus Iliuță, Păcurar primind cartonaș roșu și fiind eliminat temporar din afaceri.

Ancheta a durat mai bine de 6 ani pe mandate de siguranță națională

Dosarul cu pricina poate ocupa unul din primele locuri ca durată de timp din istoria DIICOT, dacă s-ar întocmi un asemenea clasament, din momentul demarării acestuia. A fost ținut la dospit sub supravegherea directă a SRI, din motive care deocamdată nu sunt clare, începând din 2011 și până în luna decembrie 2017, când “după lupte seculare care au durat ceva ani” ST DIICOT Cluj a reușit să întocmească un rechizitoriu de toată jena și să-l trimită pe rolul instanței de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Păcurar și tovarășii săi au intrat în vizorul ”organelor”, cel mai probabil al SRI Bistrița-Năsăud, așa cum am precizat mai sus, prin primăvara lui 2011. Puteam dormi liniștiți, deoarece SRI veghea la liniștea noastră. Ce mai, pe meleagurile bistrițene nu mai era picior, sămânță de spion, terorist sau alți atentatori la siguranța statului și, drept urmare, băieții cu ”ochi albaștri” au pus vizorul pe Păcurar și pe grupul din jurul acestuia. Și dă-i și luptă, total în afara legii, în baza nefastelor protocoale instituite de Maior și compania.

Dosarul s-a bazat în primul rând pe ascultarea telefoanelor celor identificați până la momentul respectiv că fac parte din așa-zisul grup infracțional organizat. Au fost emise mandate de interceptare în baza Legii nr.51/1991, durata unui asemenea mandat fiind de 6 luni de zile care au fost reînnoite automat.

Ioan-Vasile Păcurar, Marius Cristian Păcurar, Abraham Vasile Claudiu Tetiș, Marcel Traian Călbază, Ioan Știr, Pavel Ilie Grozav, Florin Porumb, Bogdan Niță Chiforeac, Teodor Nat, Ileana Sângeorzan, Alina Maria Drăgan, Virgil Ghețe și SC Prod Acta Line SA au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, în dosarul 4565/112/2017, înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția penală, în data de 12 decembrie 2017, dosar în care Statul Român prin MFP-ANAF are calitate de parte vătămată.

Frații Păcurar au deconspirat un filaj SRI

Totul a decurs conform planului, dosarul se îngroșa cu mii de note de redare rezultate din ascultarea convorbirilor telefonice a suspecților și a notelor de filaj fără număr, întocmite ca urmare a supravegherii acestora. Dar la un moment dat a intervenit ceva neprevăzut, un grav incident de securitate, care a dat practic peste cap întreaga ”operațiune” marca SRI. Asupra acestui episod vom reveni pe larg într-un număr viitor al Gazeta de Bistrița.

Pe scurt însă, Ioan Vasile Păcurar și fratele acestuia Marius Cristian Păcurar au deconspirat, fără intenție și fără să bănuiască, filajul SRI, ca urmare a acțiunii lipsite de orice profesionalism a unui echipaj aflat în misiune. Cei doi au bănuit inițial că sunt urmăriți de concurența în afacerile cu alcool din județul Bistrița-Năsăud, de Harșianu sau de Bolfă, sau de un grup mafiot. Ca orice cetățean normal ajuns în această situație, au apelat firesc la poliție. Și singurul polițist pe care îl știau cei doi era comisarul Virgil Ghețe, pe care Ioan Vasile Păcurar îl cunoscuse prin intermediul lui Titus Iliuță, de la care a achiziționat fabrica de alcool de la Șieu-Măgheruș. Și în acest sens l-a contactat pe respectivul polițist și a depus o plângere verbală, pentru a verifica numărul unui autoturism și datele de identificare ale unei persoane care îi urmărea în trafic.

DIICOT i-a vrut după gratii, instanța a spus pas

Ca urmare a acestui incident grav de securitate, cei de la ST DIICOT Cluj au dat în bâlbâială, s-au precipitat, au trecut la percheziții domiciliare și rețineri, fără ca suspiciunile care au stat la baza deschiderii anchetei să fie confirmate într-un mod rezonabil.

Curtea de Apel Cluj le-a spus pas și nu a marșat pe propunerea procurorilor de arestare preventivă în ciuda presiunilor venite de la SRI, instanța dispunând alte măsuri cu caracter preventiv. Dosarul era atât de varză încât judecătorii nu au avut altă soluție. Ca să fie împăcată și capra și varza, toți inculpații au fost puși sub control judiciar. Apoi lucrurile au intrat într-un con de umbră extrem de ciudat. Din 2012 și până în 2017 în dosar nu s-a mai petrecut nimic notabil, în afara faptului că în cele din urmă a fost ridicată și măsura controlului judiciar. Apoi brusc, în toamna anului 2017, procurorul de caz a întocmit rechizitoriul pentru trimiterea în judecată la Tribunalul Bistrița-Năsăud, inițial, conform procedurii, dosarul intrând în camera preliminară, fiind repartizat spre soluționare judecătoarei Adina Găurean.

Instanța a vrut detalii clare, SRI s-a făcut că plouă

A intrat în ședință de cameră preliminară în data de 29 martie 2018, dosarul primind termene care denotă intenția magistratului de a soluționa cu celeritate cauza, dar din motive deocamdată neclare, pronunțarea a fost amânată la nesfârșit. La data de 3 februarie 2020 era de așteptat să fie pronunțată o soluție, dar surpriză, ea a fost amânată pentru data de 10 februarie 2020. Premoniție sau nu a judecătoarei Adina Găurean, după ultima amânare a apărut hotărârea bombă a CCR care a decis marți, 4 februarie 2020, că înregistrările realizate de SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu mai pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele penale.

Plenul CCR a judecat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit. d din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.

Articolul 11 din legea 51/1991, alin.1, lit. d prevede că ”informațiile din domeniul securității naționale pot fi comunicate organelor de urmărire penală, când privesc elemente privind săvârșirea unei infracțiuni, iar art.139 alin.3 din Codul de procedură penală prevede la capitolul ”tehnici speciale de supraveghere tehnică sau cercetare că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terți. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Faptul că SRI este implicat până peste cap în acest dosar penal, este demonstrat fără nici un echivoc de mai multe decizii ale judecătorului de cameră preliminară, Adina Găurean.

Astfel, la termenul din 18 august 2019, cauza este ”amânată pentru a se interveni cu adresă la SRI”. La termenul din 06 septembrie 2019, din nou se amână cauza, pentru a se reveni cu adresă la SRI, cu AVERTISMENT DE AMENDARE”. Din nou în 16 septembrie 2019 cauza este amânată pentru adresă la SRI. La 30 septembrie 2019 cauza este din nou amânată pentru a se reveni cu adresă la SRI, dar și la ST DIICOT Cluj. Amânările continuă pe aceeași linie pe 10 septembrie 2019, pentru adresă la ST DIICOT Cluj, iar la 28 octombrie 2019 se amână din nou pentru a reveni cu adresă la SRI și ST DIICOT Cluj.

A venit bomba de la CCR

Conform unor surse apropiate dosarului, se pare că mai multe răspunsuri ar fi venit de la SRI, dar atenție, plicuri, adresate ”personal-confidențial” magistratului Adina Găurean, iar aceasta fără a le deschide le-a returnat expeditorului, respectiv la SRI Bistrița, deoarece nu le putea prezenta avocaților părților învinuite, care nu dețineau certificate ORNISS.

Până la urmă, rezolvarea dilemei cu probe secrete care nu pot fi divulgate avocaților învinuiților, care sunt puși în imposibilitatea de a-și apăra clienții, a venit din partea CCR, care a decis că înregistrările realizate de SRI în baza unor mandate pe siguranță națională nu mai pot fi folosite ca mijloace de probă în dosare penale.

În episodul viitor, vom detalia pe larg incidentul de securitate, deconspirarea filajului SRI, care a produs precipitarea evenimentelor din dosar, în legătură directă cu acuzațiile care i s-au adus fostului ofițer de poliție, Virgil Ghețe, de divulgare a unor informații nedestinate publicității.

Doru Costin