Nu există firmă a familiei Nistor de la Valea Mare, renumită atât pentru complexul Poiana Zânelor, cât și pentru țeapa monumentală cu credite, care să nu fie în insolvență sau faliment. Și acum, la ani buni de la „moartea” acestor firme lichidatorii se chinuie să valorifice bunurile pentru a plăti creditorii.
De ani buni, de afacerile familiei Nistor se ocupă Emil Nistor Junior, sau „Țuțu” cum îi spun apropiații. Acesta însă nu a reușit să împiedice inevitabilul: insolvența și mai apoi falimentul.
Firmele din portofoliul familiei Nistor au adunat datorii uriașe în ultimii ani. Acestea au activat în domeniul turistic și ospitalier, dar și al prelucrării lemnului. Astfel, Eliada Consulting SRL, care are drept obiect de activitate exploatarea forestieră este în faliment, datoriile adunate ajungând la 11 milioane de lei.
Aceeași soartă a avut-o și Someș Holz, o firmă cu același domeniu de activitate, care a adunat datorii de trei milioane de lei. Bistrița Aurie SRL este în faliment și are datorii care trec de 13 milioane de lei. Poiana Narciselor SRL a adunat și ea datorii de 3,7 milioane de lei.
Familia Nistor a reușit să adune datorii în valoare de aproape 35 de milioane de lei cu aceste firmulițe, iar numărul entităților care așteaptă să primească bani de la firmele familiei Nistor nu este deloc mic. Printre ele se numără multe bănci, dar și instituții publice.
Bunurile firmelor scoase la licitație la prețuri derizorii
Deși aceste firme au „murit” de ceva vreme, lichidatorul Insolbis SPRL încă se chinuie să valorifice bunurile lor. Astfel, cei care vor un teren de mai bine de 5.000 de metri pătrați în Valea Măriilor, comuna Șanț pot participa la licitațiile organizate săptămânal de Insolbis SPRL.
Terenul aparține firmei Poiana Narciselor SRL, este situat în intravilanul localității și a fost scos la licitație la prețul de 24.750 de lei, adică în jur de 5.000 de euro. Suma obținută în urma licitației este însă nesemnificativă, dacă ținem cont de datoriile uriașe.
Și bunurile firmei Bistrița Aurie SRL sunt scoase la licitație de același lichidator judiciar Insolbis SRL. Și acestea sunt situate în Valea Mare, comuna Șanț, iar prețul cerut este nițel mai consistent.
Insolbis SRL a scos la licitație un atelier de reparații auto, o hală de tâmplărie, spații de producție și birouri, la care se adaugă și un teren de 9.000 de metri pătrați. Bunurile sunt vândute doar în bloc, iar prețul de pornire al licitației este de 366.488 de lei, la care se adaugă și TVA.
Marena Silva, furnizorul Schweighofer, părea să salveze situația
Singura firmă care a mers bine, cel puțin până prin 2014-2015, a fost Marena Silva. În 2013, cifra de afaceri înregistrată de SRL trecea de 15 milioane de lei, iar profitul ajungea și el la 600.000 de lei.
Cât de „curate” erau afacerile făcute prin această firmă este discutabil. Într-o anchetă publicată în 2015, cei de la Rise Project spuneau că SRL-ul este unul dintre furnizorii importanți ai Schweighofer, mai exact, al cincilea cel mai important furnizor al austriecilor.
Firma adminstrată de Emil Nistor Junior a livrat material lemnos în valoare de peste 26 de milioane de lei, adică în jur de 88.000 de metri pătrați cubi de lemn tăiat, care au umplut 2514 camioane.
Se pare că parteneriatul cu Schweighofer a fost început de Emil Nistor și mai apoi preluat de fiul său datează încă din anul 2005.
Societatea comercială care a făcut bani cu ajutorul austriecilor a fost preluată în 2011, de la Maria Botiz, o afaceristă condamnată la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Parte din faptele pentru care a fost condamnată, au fost comise prin intermediul acestei societăți comerciale.
Întrebat de ce a preluat această societate comercială, Nistor a jucat rolul salvatorului, susținând:
„Am cumpărat firma pentru că nu mai avea de lucru. Știam că îi e greu ca femeie în domeniul acesta, așa că am ajutat-o cu ceva construcții și i-am dat o diferență de bani. Nu știam că are probleme, nu mă priveau pe mine”.
Până în 2014, firma condusă de Emil Nistor se regăsea în Top 150 al celor mai performante firme care au făcut bani cu ajutorul pădurilor. Culmea, societatea comercială se afla pe locul 7 în acest top național.
Marena Silva SRL raporta atunci o cifră de afaceri pentru 2013 de 17,7 milioane de lei. Societatea comercială avea pe atunci 45 de angajați. Declinul societății comerciale pare să fi început încă de atunci. În doar doi ani cifra de afaceri a scăzut de la 17,7 milioane de lei la doar 2,5 milioane de lei.
Astfel, în 2015, societatea comercială raporta la finanțe pentru 2014 o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei. Profitul deja era 0, iar datoriile aveau și ele 6 cifre.
O altă firmă din portofoliul familiei Nistor care avea drept obiect de activitate lucrările de construcții este Shalom Ecohouse, care este inactivă deja din 2016. Aceasta ajunsese în 2012 la o cifră de afaceri de 12 milioane de lei, însă doi ani mai târziu deja era pe pierdere.
Probleme penale l-au obligat să facă un pas în spate
Procesele penale cu care s-a pricopsit l-au obligat pe Emil Nistor, părintele complexului Poiana Zânelor, să facă un pas în spate și să își lase fiul la cârma afacerilor familiei.
Potrivit procurorilor, în perioada iunie 2005 – februarie 2008, Emil Nistor, prin intermediul a 89 de persoane interpuse, majoritatea angajați la cele 5 societăți comerciale administrate de acesta, a obținut, pe baza unor documente care atestau venituri salariale nereale.
Nistor a pus mâna pe 98 de credite de la două bănci comerciale, profitând de relațiile pe care le avea cu directorii și ofițerii acestor bănci.
Acesta a fost trimis în judecată de DIICOT pentru fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. La finalul anului 2015, însă, Tribunalul Bistrița-Năsăud înceta procesul penal împotriva lui Emil Nistor. Asta pentru că faptele de care era acuzat Emil Nistor se prescriau.
În 2018, Nistor a mai avut parte de o victorie la Curtea de Apel Cluj, într-un dosar din 2014. Dacă la Bistrița acesta s-a ales cu o condamnare de 7 ani de închisoare cu executare, instanța clujeană a fost indulgentă și a stabilit o pedeapsă de 3 ani cu suspendare.
