Vasile Laba: Se pot face multe cu bani puţini dacă ştii să îi împarţi eficient

Vasile Laba: Se pot face multe cu bani puţini dacă ştii să îi împarţi eficient

Vasile Laba se află în fruntea administraţiei din comuna Bistriţa Bârgăului de opt ani. Este la finalul celui de-al doilea mandat, însă experienţa în administraţie a acumulat-o încă de pe vremea de când ocupa funcţia de viceprimar al acestei comune.
Ce a realizat în perioada celor două mandate ca primar Vasile Laba aflaţi în interviul pe care l-a acordat în exclusivitate Gazetei de Bistriţa.

Gazeta de Bistriţa: Domnule primar, sunteţi spre finalul celui de-al doilea mandat în fruntea comunei Bistriţa-Bârgăului. Care dintre ele vi se pare că a adus satisfacţii mai mari şi de ce?

Vasile Laba: Consider că ambele mandate mi-au adus satisfacţii foarte mari, întrucât ceea ce am făcut am făcut pentru oamenii din comună. Chiar dacă la început, şi nu numai, fiindcă s-a întâmplat de multe ori ca banii să fie foarte puţini am încercat să îi împărţim şi să îi punem acolo unde am considerat că este eficient pentru locuitorii din comuna Bistriţa-Bârgăului.

Gazeta de Bistriţa: Care sunt cele mai importante obiective pe care aţi reuşit să le atingeţi în primul mandat?

Vasile Laba: Pot să spun că am început cu reabilitarea primăriei, deoarece clădirea datează din 1890, deci este foarte veche. Nu am avut bani, am luat chiar un credit, de două miliarde lei vechi. Am compartimentat-o, astfel încât oamenii din comună se pot bucura de nişte condiţii optime în ceea ce priveşte serviciile care se desfăşoară la primărie. Acum dacă îl caută pe primar nu mai sunt nevoiţi să treacă prin două trei birouri, cum se întâmpla până acum. Chiar dacă o parte din cârcotaşi ne-au acuzat că ne-am creat nouă condiţii optime, nu este adevărat, fiindcă eu consider că primăria este oglinda comunei aşa ca şi cum pentru un cetăţean casa în care el locuieşte. De aceea am început cu sediul primăriei. A urmat apoi un local de şcoală, peste drum de primărie, care la fel clădirea este foarte veche din 1880, care s-a finalizat. Au fost o serie întreagă de electrificări, de extinderi de reţea a iluminatului în comună, apoi drumuri care au fost impracticabile au fost reabilitate. Tot în primul mandat am reuşit să dotăm şcolile şi aici mă refer şi la sistemul informatic, rechizite şcolare, reparaţii curente. Pentru Colibiţa, de exemplu, unde sunt circa 30 de copii, niciodată nu vom putea accesa vreun proiect, pentru că nu ni se va aproba. Dar nici nu vom putea să îi comasăm şi să îi aducem în centrul de comună, distanţa fiind de 22 kilometri. Pentru asta ar trebui să se trezească undeva la ora 6 dimineaţa, ca să poată pleca la ora 7, iar la ora 8 să fie la şcoală. Deci ar pierde o oră doar pe drum, deşi din acest punct de vedere aş vrea să mulţumesc Consiliului Judeţean pentru iniţiativa de a prelua acest drum. Până în 2007 – 2008  ne chinuiam noi să facem deszăpeziri şi să asigurăm mijlocul de transport de la Colibiţa. În momentul de faţă se circulă în condiţii optime, chiar s-a asfaltat o porţiune până la baraj.

Gazeta de Bistriţa: Care sunt cele mai importante obiective atinse în cel de-al doilea?

Vasile Laba: Vreau să vă spun că am demarat un proiect prin Programul Operaţional Regional – Centrul regional Cluj, şi am avut satisfacţia de a avea primul proiect din fonduri europene pe judeţ şi chiar pe ţară care a fost finalizat. Este vorba de două localuri de şcoală în zona de jos a satului, unde sunt mai mulţi copii, în valoare de un milion de euro. Proiectul este finalizat la această dată chiar dacă au fost unele sacrificii. A fost perioada de execuţie foarte scurtă, de şase luni, şi am prins o perioadă de iarnă când s-au turnat planşeele, dar am prins nişte zile care au permis constructorului să lucreze. Acum toate sălile de clasă sunt dotate cu mobilier, băncuţe, măsuţe, dulăpioare pentru fiecare copil în parte, dacă au rechizite sau echipament sportiv pot să şi le lase fiecare în dulapul lui. Există şi un program de informatică cu program tridimensional care nu cred că au multe licee din Bistriţa, sunt toate dotările necesare la standarde europene. A fost o muncă titanică, doi ani de zile am făcut naveta la Cluj. Iniţial ni s-a respins proiectul pe motiv că analiza cost-beneficiu nu este bună. Noi am mers pe nişte condiţii de strictă necesitate să înlocuim nişte geamuri, să acoperim, nu am mers pe dotări. Ne spuneau că nu scoatem în evidenţă gradul de pregătire în învăţământ. Asta era prin 2009. Aşa că am refăcut analiza cost-beneficiu şi am actualizat-o, nu ne-am dat bătuţi şi în consecinţă am reuşit să ducem la bun sfârşit proiectul. Mai avem, de asemenea, un centru de informare turistică, pe măsura 3.1.3, pe care îl vom lansa pe site-ul de licitaţie. Valoarea acestui proiect este de 152 de mii de euro.
Al treilea proiect european care îl avem, la care s-a semnat contractul, pe măsura 1.2.5 drumuri forestiere, care de asemenea este licitat. Acum urmează să semnăm un act adiţional la achiziţii – consultanţă. Acest proiect este în valoare de 1,5 milioane de euro şi este vorba de aproximativ 10 kilometri de drum, din care circa 2,9 asfalt pe strada Blidireasa, care se află în intravilanul comunei.

Gazeta de Bistriţa: Aţi făcut un calcul să vedeţi ce sumă de bani, cu aproximaţie, aţi reuşit să investiţi în comună, în total, în urma proiectelor implementate în toţi aceşti ani?

Vasile Laba: Nu am făcut un calcul exact, dar sunt foarte mulţi bani. Câteva zeci de milioane de euro. Întotdeauna m-am axat pe faptul dacă pot să fac ceva să fac pe bani europeni sau guvernamentali, fiindcă suntem prea săraci ca să putem să ne permitem să asfaltăm o stradă din banii noştri, de exemplu. Suntem neputincioşi din acest punct de vedere. Spre exemplu, şi acum avem un proiect eligibil, suntem pe locul opt sub linia de finanţare, pentru că nu au mai fost bani pe măsura 3.2.2, e vorba de 2,5 milioane de euro. Dar din informaţiile pe care le am s-ar putea ca fondurile să fie suplimentate şi avem toate şansele să primim finanţarea, fiindcă avem 5,7 kilometri de drum unde este introdusă apa potabilă şi canalizarea şi trebuie asfaltat, apoi un cămin cu sală lângă primărie, o grădiniţă nouă şi dotări cu utilaje pentru serviciul economic. Avem exploatare de lemn, avem activitate economică la care lucrează zece oameni din comună, de unde aprovizionăm şcolile, Ocolul silvic, primăria, dar facem şi exploatare şi vindem prin licitaţie la agenţii economici.

Gazeta de Bistriţa: Să trecem puţin în revistă şi aspectul economic al comunei Bistriţa-Bârgăului. Există agenţi economici aveţi la nivel local şi cum consideraţi că s-a dezvoltat din punct de vedere economic comuna în ultimii ani?
Vasile Laba: Majoritatea agenţilor economici sunt axaţi pe exploatarea şi prelucrarea lemnului, dar sunt şi pe profil de comerţ. Acum începe să se extindă şi turismul, pe zona Colibiţei. Eu mă bucur că încet, încet se extind şi se creează locuri de muncă. Până acum sunt circa 250 de locuri de muncă la aproximativ 40 de agenţi economici care lucrează doar cu lemn.

Gazeta de Bistriţa: Cât de mult contribuie aceşti agenţi economici la bugetul local?

Vasile Laba: Aproximativ 20% din buget este asigurat din taxe şi impozite care provin de la aceşti agenţi.

Gazeta de Bistriţa: V-aţi gândit să atrageţi şi alţi investitori care să contribuie la dezvoltarea comunei din punct de vedere economic?

Vasile Laba:Bineînţeles că ne-am gândit. În momentul de faţă nu avem terenuri suficient de mari ca să putem dezvolta acest segment aşa cum ne-am dori. Lucrăm în momentul de faţă la finalizarea Planului de Urbanism General, acesta va fi terminat săptămâna viitoare (n. r. – săptămâna aceasta), lucrăm de asemenea la PUZ, la Strategia de dezvoltare a comunei şi a zonei Colibiţa pe care vrem să o accesăm ca staţiune de interes local. Deci punctajul pe care îl facem nu ne permite decât pentru interes local. Este un pas hotărâtor în ceea ce priveşte dezvoltarea frumoasei zone a Colibiţei. Am avut chiar la ultima şedinţă de Consiliu local din luna aceasta o delegaţie din ţară, mai mulţi agenţi economici cu potenţial financiar care ne-au adus o documentaţie în ceea ce priveşte crearea unei uzine sau mai bine spus a unei staţii hidrologice la Colibiţa. Vor să facă o galerie de aducţiune undeva la 5 kilometri de la baza lacului, într-o poiană, deci vor să le concesionăm o păşune comunală, şi de acolo apa, bineînţeles, să producă energie electrică. Oferta pe care ne-au făcut-o este de 200.000 de euro anual – rentă, ceea ce pentru comună ar fi extraordinar. Noi nu încasăm de pe toate pădurile pe care le tăiem într-un an de zile atât şi chiar comparativ cu bugetul local, care este de circa 80 de miliarde de lei vechi per total.

Gazeta de Bistriţa: Ce impact a avut criza economică şi financiară asupra comunei şi dacă acest aspect v-a dat peste cap anumite planuri de a atrage investitori?

Vasile Laba: La nivel financiar, în condiţiile în care salariile au fost diminuate cu 25%, vă daţi seama că fiecare om a resimţit criza. La nivel de comun, cel care nu munceşte, acela resimte criza. Oamenii din Bistriţa Bârgăului, în general, lucrează în gospodării, au animale, lucrează cu lemn… Foarte puţini s-au plâns că nu au bani. În rest, nu consider că s-a resimţit criza la Bistriţa Bârgăului din informaţiile pe care le am şi din prisma cetăţenilor care au venit să ne roage să îi sprijinim cu oarecare măsuri.

Gazeta de Bistriţa: Dar din prisma fondurilor pe care le-aţi avut la dispoziţie la bugetul local, şi aici includ şi ce aţi primit de la bugetul judeţean, banii v-au fost îndeajuns?

Vasile Laba: Vă asigur că dacă domnul preşedinte al Consiliului Judeţean mi-ar da tot bugetul pe care îl are acum la dispoziţie, aş avea pe ce să îl cheltuiesc. Deci oricât de mulţi bani ar fi sau oricât de puţini ar fi, dacă eşti eficient vei putea să faci lucruri chiar cu mai puţini bani. Am făcut investiţii, aducţiuni de apă, cu bani puţini, nu am depăşit 15.000 de euro. Ne-am încadrat. Dacă ai mulţi, mult cheltuieşti. E ca şi într-o familie, dacă nu pui cât trebuie sare şi piper, niciodată nu îţi ajunge.

Gazeta de Bistriţa: Aţi amintit mai devreme de Colibiţa şi de dezvoltarea turismului. Pe lângă această staţiune importantă pentru zona dumneavoastră, cu ce aţi mai putea atrage turiştii?

Vasile Laba: Vedeţi, nu putem să ne culcăm aşa pe o ureche, gata avem o zonă turistică şi or să vină banii gârlă. Nu! Acum avem un proiect pe nişte trasee climatice, trasee în ceea ce priveşte ciclismul, în ceea ce priveşte pârtia de schi… La iniţiativa domnului preşedinte Liviu Rusu s-a început să se construiască o pârtie de schi în zona Sub Bistriciorul. Din păcate este proprietatea comunei Josenii Bârgăului, care va trebui să facă toate demersurile în ceea ce priveşte scoaterea din circuitul forestier, sunt o serie de proceduri care vor dura, dar e un pas. Avem potenţial turistic pe care alţii nu îl au. Am fost într-o delegaţie cu cei de la Prefectură şi de la Consiliul Judeţean în regiunea Kassel. Într-adevăr, în urma finalizării lucrărilor este foarte frumos, dar acestea au durat 30 de ani. Am văzut acolo, potenţialul turistic nu îl au nici 50% din ceea ce avem noi. La aceeaşi cotă, la 800, ca şi cea de la Colibiţa, este cea mai mare trambulină de schi din Europa. Primăria de acolo a investit într-un centru SPA, şi ne-au spus că mai au un câştig la nivel de comună de circa 20% prin faptul că au montat nişte tunuri de zăpadă, în care au investit 7,5 milioane de euro. Eu să am banii ăştia eu aş face canalizarea şi drumurile din comună, deci noi abia suntem la nivelul realizării infrastructurii. Dar şi ei au făcut asta în 30 de ani, nu de azi pe mâine. La noi la Colibiţa este şi o problemă şi vreau să remarc accesul la lac. Fiecare s-a făcut stăpân pe domeniul public al comunei. Sunt câţiva care, dar nu dau acum nume, au construit casa pe domeniul public, însă în aceste cazuri o să îmi exercit atribuţiunile din punct de vedere legislativ. Nu este posibil aşa ceva! Deci pur şi simplu sfidează. Acum va trebui să semnăm contractul în ceea ce priveşte fondul piscicol, deci apele de munte, lacul ca atare îl luăm de la Direcţia Silvică. E un pas, vom face un serviciu de pescuit, chiar vom prinde la bugetul local bani pentru o barcă cu motor electric ca să nu avem probleme cu poluarea. Apoi ar fi o fântână de salină. Oamenii care îşi taie porcul îşi pun slănina acolo, e ceva interesant. Apoi e borcutul, apa minerală. Pe lac s-ar putea face o competiţie de caiac. Acum am înţeles că Apele Române vor să concesioneze luciul de apă. Am înţeles că cer trei miliarde de lei vechi. Ca să dai atât şi să nu faci nimic, mi se pare foarte mult, dar s-ar putea face un lac de navigaţie, să plimbi turistul, s-ar putea face un ponton unde să se poată face plajă, să se poată pescui, bineînţeles cu condiţii de igienă şi tot ce trebuie. Sunt multe pe care le avem în plan dar totul depinde de bani.

Gazeta de Bistriţa: Au fost persoane care şi-au exprimat intenţia de a accesa fonduri europene în ceea ce priveşte construirea şi înfiinţarea unor pensiuni în zona comunei dumneavoastră?

Vasile Laba: Sunt accesate şi deja câştigate. Avem, de exemplu una, de 400.000 de euro, la care se lucrează. Apoi alta a domnului inginer silvic Partene Lazăr, care lucrează la Ocolul Silvic Josenii Bârgăului, dar care are domiciliul în comună la noi şi proprietar în zona Colibiţa-Miţa. Apoi mai sunt alte două din care ştiu eu că sunt accesate pe fonduri europene. O alta este cea a unei colege de la Ocolul Silvic, doamna Valerica Ciurea, care are două proiecte câştigate, etc. Cei care au avut ceva bani au accesat şi au câştigat astfel de proiecte.

Gazeta de Bistriţa: 2012 este un an electoral. Ce părere aveţi despre comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, vi se pare o idee bună?

Vasile Laba: Asta e politica nu avem ce să comentăm, dar din punctul meu de vedere este foarte favorabil, fiindcă am o serie întreagă de proiecte la care lucrez. Dacă se schimbă coloratura politică nu te mai bagă nimeni în seamă, dar pe de altă parte am şi timp să lucrez, fără să fiu preocupat de campaniile electorale. În 2004 – 2008 am avut o serie de proiecte care au stat în sertarele Consiliului Judeţean, nu am avut cui să cer un sfat, şi aşa mai departe. Dar în fine, nici nu se mai cheltuiesc atâţia bani cu perioadele electorale, şi aşa suntem cum suntem, săraci. E suficient un tur de scrutin şi nu se cheltuiesc atâţia bani.

Gazeta de Bistriţa: Vă gândiţi să mai candidaţi pentru un nou mandat de primar?

Vasile Laba: Vă spun sincer, nu vrea să las lucrurile începute şi neterminate, dar nu sunt de neînlocuit. Eu nu mi-am bătut joc de oameni, nu mi-am bătut joc de comună şi consider că am făcut tot ceea ce am putut, uneori chiar cu riscuri. Am o familie, am doi copii, de multe ori i-am neglijat pentru că am avut foarte mult de muncit. Mi-ar fi plăcut să pot sta pe o terasă la un pahar de suc dar a trebuit să plec la Bucureşti sau la Satu Mare sau la Cluj şi nu am avut liniştea asta. O să candidez, dar lumea va decide cine să îi reprezinte pe mai departe. Sunt de asemenea conştient că nici nu poţi mulţumi pe toată lumea, şi ştiţi foarte bine că sunt unii cârcotaşi pe care nu îi poţi mulţumi orice ai face.

Gazeta de Bistriţa: Care este primul obiectiv pe care doriţi să îl îndepliniţi într-un eventual al treilea mandat?

Vasile Laba: Primul obiectiv şi pentru care sunt foarte motivat este reabilitarea şcolii din partea de jos a primăriei, pe care vrem să o izolăm termic, iar al doilea este aducţiunea de apă pe Uliţa lui Cloşcă, unde oamenii au rămas fără apă, şi pentru care am apelat şi la Aquabis.

Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro