Tânărul care în urmă cu 4 ani a strivit cu maşina plină cu buşteni doi bărbaţi în staţia de autobuz din Tureac, CONDAMNAT DEFINITIV! Mihai Sereţan merge la puşcărie pentru 3 ani şi jumătate

4060

Mihai Sereţan, tânărul care în tânărul care în 2013 a ucis doi oameni care se aflau într-o staţie de autobuz, în timp ce conducea cu viteză excesivă un autotren cu remorcă plin cu lemne, şi-a primit pedeapsa definitivă. Magistraţii de la Curtea de Apel Cluj, care au judecat dosarul în apel, l-au condamnat pe Mihai Sereţan la 3 ani şi 6 luni de închisoare. În ceea ce priveşte latura civilă, tânărul a scăpat ceva mai ieftin, în sensul în care daunele morale şi despăgubirile materiale vor fi achitate, în solidar, de firma la care Sereţan era angajat – SC Trişcaştim SRL – precum şi de societatea de asigurare – Allianz Ţiriac Asigurări SA. Cele două societăţi comerciale vor avea de achitat daune morale în valoare de 120.000 de euro şi despăgubiri în valoare de 40.000 de lei.

 

În 2013, Mihai Sereţan nu avea permis de conducere pentru maşini de mare tonaj şi nici experienţă, dar cu toate acestea cel care trebuia de fapt să urce la volanul autotrenului încărcat cu buşteni, l-a lăsat pe tânăr să conducă. La scurt timp a urmat tragedia. Mihai Sereţan, a scăpat controlul maşinii şi a ucis doi oameni aflaţi în staţia de autobuz, pe Ioan Cacula, un tânăr de doar 24 de ani, şi pe Iulius Badiu, în vârstă de 50 de ani.

După 4 ani de la evenimentul tragic de la Tureac – Tiha Bîrgăului, instanţa Curţii de Apel Cluj a împărţit dreptatea. Definitiv! Mihai Sereţan va merge la puşcărie pentru mai bine de 3 ani, iar angajatorul său va avea de plătit aproape 130.000 de euro daune morale şi materiale.

 

La Bistriţa a luat 2 ani şi 10 luni

Prima instanţă, Judecătoria Bistriţa, a pronunţat sentinţa pe fond în martie anul acesta, Mihai Sereţan fiind condamnat la 2 ani şi 10 luni de închisoare. Totodată, tânărul ar fi trebuit să plătească în solidar cu firma angajatoare, SC Trişcaştim SRL, 20.000 lei, despăgubiri materiale, în timp ce societatea de asigurare ar fi trebuit să plătească circa 150.000 de euro daune morale fiilor lui Iulius Badiu şi nepoţilor acestuia.

Familia lui Ioan Cacula, tânărul de 24 de ani ucis de camionul condus de Mihai Sereţan, a primit 51.000 de euro, în schimb mama acestuia, care acceptase o despăgubire în valoare de 50.000 de lei de la societatea de asigurare, nu a primit nici un leu.

Marinel Badiu

Clujul a fost mai aspru: 3 ani şi 6 luni

Nemulţumiţi de sentinţă, atât procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, cât şi familiile victimelor, dar şi Mihai Sereţan împreună cu reprezentanţii SC Trişcaştim SRL, au atacat sentinţa în apel, la Curtea de Apel Cluj.

După trei termene de judecată, magistraţii clujeni au pronunţat sentinţa definitivă, desfiinţând-o pe cea pronunţată la Bistriţa, atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă.

„Majorează pedeapsa inculpatului Sereţan Mihai pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă (…) de la 2 ani şi 10 luni la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Sereţan Mihai pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv (…) de la 10 luni de închisoare la 1 un de închisoare. (…) constată că infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite în concurs, motiv pentru care, (…) contopeşte pedepsele de 3 ani şi 6 luni de închisoare şi 1 an de închisoare, în pedeapsa cea mai grea fără adăugarea unui spor, inculpatul urmând a executa efectiv pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare în regim de detenţie. (…) deduce din pedeapsa inculpatului durata reţinerii de 24 de ore din data de 15.10.2013, precum şi cea a arestării preventive executată în cauză în perioada 21.10.2013 – 16.12. 2013.

Reduce cuantumul daunelor morale acordate părţii civile Cecan Aurica de la 45.000 de euro la 30.000 de euro şi părţilor civile Badiu Marin Emil şi Badiu Radu de la câte 65.000 de euro la 45.000 de euro fiecare, sau echivalentul în lei la data plăţii.

Obligă părţile responsabile civilmente SC Allianz Ţiriac Asigurări SA şi respectiv SC Trişcaştim SRL la plata în solidar către părţile civile a daunelor morale stabilite prin prezenta şi prin hotărârea atacată.

Obligă părţile responsabile civilmente SC Allianz Ţiriac Asigurări SA şi respectiv SC Trişcaştim SRLla plata în solidar a despăgubirilor materiale către partea civilă C.A. – suma de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi către părţile civile Badiu Marin Emil şi Badiu Radu câte 10.000 lei pentru fiecare, despăgubiri materiale, înlăturând obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Trişcaştim SRL la plata acestor sume.

Obligă pe inculpatul la plata sumei de 5.000 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului la judecata în fond a cauzei, înlăturând obligarea părţii responsabile civilmente SC Trişaştim SRL la plata în solidar cu inculpatul a acestei sume. Menţine restul dispoziţiilor atacate.

(…) respinge ca nefundat apelul părţii responsabile civilmente SC Trişcaştim SRL împotriva aceleiaşi hotărâri. (…) Obligă partea responsabilă civilmente SC Trişcaştim SRL la plata în favoarea statului a sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare. Definitivă”, este sentinţa pronunţată de magistraţii Curţii de Apel Cluj în data de 14 septembrie 2017.

 

Lăsat să conducă fără permis pentru maşini de mare tonaj

În octombrie 2013, Mihai Sereţan avea 20 de ani şi cu doar un an înainte terminase liceul, după care s-a angajat ca muncitor necalificat în silvicultură la o firmă din Mureşenii Bârgăului. Tânărul nu avea permis de conducere pentru maşini de mare tonaj şi nici experienţă.

În ziua tragediei, Mihai Sereţan era însoţit de un şofer de la firma unde era angajat ca muncitor necalificat în silvicultură din luna septembrie a acestui an, potrivit declaraţiilor de la acea vreme a şefei Inspectoratului Teritorial de Muncă, Otilia Berbecar.

Şoferul, Lazăr Lorinţiu, la acel moment în vârstă de 43 de ani, care-l însoţea pe Mihai Sereţan, deşi el ar fi trebuit să se afle la volanul autocamionului, susţinea atunci că, imediat după producerea accidentului, tânărul i-ar fi cerut să le spună poliţiştilor că nu el se afla la volanul maşinii, mai precis să ia vina accidentului asupra sa, întrucât acesta deţinea permis care îi oferea dreptul să conducă maşini de mare tonaj.

După aproape doi ani de anchetă, oamenii legii l-au trimis pe Mihai Sereţan în judecată. Au urmat  dezbaterile din camera preliminară.

Rudele celor doi bărbaţi care au decedat striviţi de maldărul de buşteni s-au constituit parte civilă în proces, însă atât mama tânărului de 24 de ani, cât şi fiul bărbatului de 50 de ani au fost deja ofertaţi de firmele de asigurări.

Potrivit lui Marinel Badiu, fiului bărbatului de 50 de ani care şi-a pierdut viaţa în 2013, una dintre firmele de asigurări ale firmei la care lucra şoferul i-a oferit o despăgubire în valoare de 40.000 de lei. Omul însă a refuzat categoric şi spunea că mai întâi vrea să se facă dreptate.

Cătălina Lingurar, mama tânărului de 24 de ani care şi-a pierdut şi el viaţa în accidentul din 2013, spunea că a fost contactată şi ea de firma de asigurări, care i-a oferit 50.000 de lei. Femeia a recunoscut din capul locului că ea a acceptat această sumă din cauza problemelor financiare şi de sănătate pe care le are, însă susţinea că a primit doar jumătate din sumă.

Catalina Lingurar

În perioada dezbaterilor din camera preliminară, Marinel Badiu susţinea însă că sunt multe nereguli în dosar, în condiţiile în care în toată această poveste apărea şi numele fostului şef al Poliţiei Rutiere Bistriţa-Năsăud, Roberto Hasnăş, care ar fi naşul unuia dintre cei doi patroni ai firmei la care era angajat Sereţan. Este vorba de SC Trişcaştim SRL din Prundu Bârgăului, condusă de Ioan Trişcă şi Dumitru Trişcă.

Marinel Badiu a cerut procurorilor să fie urmăriţi penal şi inculpaţi şi cei doi patroni ai SC Trişcaştim SRL, omul considerând că aceştia aveau şi ei partea lor de vină în accidentul produs. Badiu a susţinut tot timpul faptul că patronii firmei l-au trimis pe Sereţan nu o dată cu remorca să transporte lemne în condiţiile în care ei ştiau că acesta nu are permis de conducere. Aceste aspecte, Badiu nu le-a putut demonstra şi în final procurorii au clasat cauza ce îi privea pe Ioan şi Dumitru Trişcă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, accidentul s-a produs din cauza neadaptării vitezei de deplasare a autovehiculului la configuraţia drumului, aspect care a dus la răsturnarea remorcii.

„Viteza în momentele premergătoare producerii accidentului, respectiv intrarea în curba la stânga situată în amonte de locul producerii răsturnării, a fost de aproximativ 65 – 67 km/h, iar în momentul producerii răsturnării, viteza de deplasare a camionului era de aproximativ 70-72 km/h”, arătau procurorii în rechizitoriu, precizându-se totodată că accidentul, respectiv răsturnarea remorcii care a dus ulterior la lovirea şi decesul victimelor, s-a produs din cauza vitezei.

„Starea de pericol a apărut în momentul intrării în derapaj a remorcii, cauzată de valoarea vitezei de deplasare, neadecvată de conducătorul auto neexperimentat la condiţiile de drum”, se mai arăta în documentul citat.

Cu toate acestea, au existat câteva aspecte care se băteau cap în cap. Astfel, se precizează că „defecţiunile constatate la sistemul de frânare al remorcii NL Rema (frâna de serviciu), REPREZINTĂ DEFECŢIUNI PERICULOASE CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CIRCULAŢIEI”.

În continuare însă, expertul precizează că „defecţiunile constatate la sistemul de frânare al remorcii NL Rema NU SE AFLĂ ÎN LEGĂTURĂ DE CAUZALITATE CU PRODUCEREA ACCIDENTULUI”, dar şi că „defecţiunile constatate la sistemul de frânare al autoutilitarei DAF nu se află în legătură de cauzalitate cu producerea accidentului”.

În concluzie, potrivit procurorilor, nu existau documente şi probe care să ateste că în momentul producerii accidentului, camionul şi remorca ar fi avut defecţiuni tehnice care să determine sau să favorizeze producerea accidentului.

Faptul că respectivele defecţiuni constatate nu au contribuit la producerea accidentului, este un aspect care a favorizat firma angajatoare SC Triscatim SRL, şi pe cei patroni ai acesteia, Ioan Trişcă şi Dumitru Trişcă, care teoretic ar fi trebuit să asigure toate condiţiile pentru ca autovehiculul să aibă o stare tehnică perfectă.

 

Maşina Morţii, supraîncărcată

Un alt aspect ciudat din acest dosar a fost şi faptul că numărul de buşteni găsiţi la faţa locului accidentului era mai mare, 100 de bucăţi, decât cel înscris în avizul de însoţire a mărfii – 80 de bucăţi. De aici rezultă faptul că autovehiculul era supraîncărcat, şi în plus, potrivit datelor din rechizitoriu, încărcătura de buşteni nu era nici asigurată, deşi există obligativitate în acest sens, mai ales când se discută de circulaţie pe drumurile publice.

În rechizitoriu, procurorii concluzionează însă că „greutatea încărcăturii şi faptul că aceasta nu era asigurată nu a favorizat producerea accidentului”.

curtea-de-apel-cluj-napoca

Declaraţii care s-au bătut cap în cap

Partea cea mai interesantă a dosarului a fost faptul că la volanul camionului trebuia să se afle un alt angajat al firmei Triscastim SRL – Lazăr Lorinţiu. Acesta însă l-a lăsat pe Sereţan să conducă, deşi se pare că avea cunoştinţă de faptul că tânărul nu posedă permis de conducere pentru o astfel de categorie de autovehicule. În acest punct, declaraţiile din dosar se bat cap în cap. Mihai Sereţan a susţinut în declaraţii că Lorinţiu ştia că el nu are permis de conducere corespunzător, în condiţiile în care cei doi ar fi purtat o discuţie pe această temă cu circa două săptămâni înainte de accident. De cealaltă parte, Lorinţiu a spus că a aflat doar imediat după producerea accidentului că Sereţan nu posedă permis corespunzător atunci când acesta i-ar fi cerut să declare poliţiştilor că e e cel care ar fi condus de fapt autovehiculul.

Fiindcă nici un alt martor nu a susţinut oficial declaraţia lui Mihai Sereţan, aceasta nu a mai fost luată în seamă de procurori, iar Lorinţiu a fost absolvit de orice vină.

Până la primul termen de judecată pe fond Sereţan a beneficiat de procedura simplă dat fiind faptul că şi-a recunoscut faptele în faţa procurorului de caz. Ulterior însă dosarul şi-a schimbat cursul din cauză că tânărul a contestat în faţa judecătorului declaraţiile unor martori, favorabile lui.

LĂSAȚI UN MESAJ