Surprizele din Raportul Nostra Silva şi planurile Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud

417

Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia raportului Nostra Silva-Fordaq realizat cu sprijinul Ministerului şi al Serviciului Inventar Forestier Naţional. Datele din acest document scot la iveală neregularităţi şi se bazează pe informaţiile din Inventarul Forestier Naţional (IFN). De asemenea, cei de la Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud au prezentat planul de împăduriri şi completări, pentru anul în curs.

 

Suprafaţa pădurilor a crescut constant, fiind estimată în acest moment la 6,9 milioane de hectare. Potrivit raportului Nostra Silva, există importante suprafeţe cu vegetaţie forestieră care însă sunt în afara categoriilor fondului forestier naţional. De-a lungul timpului, fenomenul tăierilor ilegale a afectat acest fon, ca urmare a slăbiciunilor instituţionale şi a vidului legislativ în momentul primelor etape de retrocedare a pădurilor. Vorbim de mult-discutata Lege 18/1991, care a fost obiectul a mii de dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată.

 

Erorile la statistici

Potrivit celor identificate, în România există suprafeţe de pădure brăcuite sau tăiate ras care au rămas în categoria de folosinţă forestier. Acest lucru duce la identificare defectuoasă a lemnului existent şi implicit deducerea că suprafaţa pădurilor este în realitate mai mică. Tot cei de la Nostra Silva  susţin că suprafaţa pădurilor nu a scăzut, dimpotrivă a crescut constant prin împăduriri şi extinderea vegetaţiei forestiere în mod natural.

În acest moment, din cele 6,9 milioane de hectare de păduri, avem conform IFN 66.636 hectare de terenuri ”goale”. Aceste parcele au devenit drumuri sau sunt folosite în scopuri administrative. Alte 78.456 de hectare sunt destinate împăduririi, încă negenerate.

Suprafaţa ”golurilor” în cele 6,9 milioane de hectare de pădure este aproximativ de 1%, sub procentul 2, dacă luăm în considerare şi terenurile administrative. O evaluare creşterii pădurilor în România ajunge cu până la 54 de milioane mc, iar volumul legal exploatat a fost în medie, în ultimii ani, de 18 milioane mc.

Chiar dacă luăm în calcul volumul raportat de IFN, de 26,8 milioane mc, ca volum total ”dispărut” din păduri, România extrage sub 50% din creştere acestora, cu mult sub media europeană de 60%.

Din fericire, volumul mediu de 322 mc masă lemnoasă în pădurile din România ne plasează în topul european la categoria ”volum mediu-mare”.

Însă s-a înregistrat un deficit de aprobare în clasele VI şi VII care reprezintă copaci ce au ajuns la vârsta necesară pentru a fi exploataţi şi mai avem un excedent în clarele inferioare acestora. În traducere liberă, pe termen scurt şi mediu, în aproximativ 10-20 de ani, volumul posibil extras din păduri va rămâne constant sau va creşte uşor, urmând ca pe termen lung creşterea să fie semnificativă.

Dacă adăugăm tăierile ilegale şi legale de arbori, care în ultimii ani(de la Radarul Pădurilor încoace) a scăzut, în România la ora actuală se exploatează mai puţin decât în perioada comunistă, unde cu siguranţă se efectuau tăieri ilegale, în special în mediul rural unde lemnul de foc se asigura din aceleaşi surse ca acum.

 

Gheorghe Ivan: Noi ne apucăm de împădurit

GheorgheIvan, şeful Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud susţine că în patrimoniul instituţiei se află în administrare doar un procent de 15% din totalul suprafeţelor silvice a judeţului. Potrivit acestuia, odată la 10 ani se implementează un nou amenajament care reprezintă ”Biblia” instituţiei, dat fiind faptul că pe baza acestui plan Direcţia Silvică îşi va derula activitatea.

„ Noi administrăm în jur de 15 % din suprafaţa totală a forestieră a judeţului. Pentru celelalte procente există undeva la aproximativ 15 ocoale silvice private care răspund de celelalte păduri. În rest, în ceea ce priveşte Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud, potrivit evaluărilor actuale, nu avem suprafeţe neîmpădurite.

Este important de precizat faptul că, anul trecut a intrat în vigoare noul amenajament valabil pentru următorii 10 ani. Acest plan are ca scop îndrumarea activităţii noastre: împăduriri, completări, plantări artificiale şi naturale. Cu toate că nu există un termen limită de implementare a măsurilor cuprinse în amenajament, noi deja am făcut o prioritate din acestea şi le-am inclus în planul de activitate pe 2017.

Singurele conflicte identificate până acum sunt la Beclean. Acolo avem o porţiune goală, pe care am cuprins-o în Programul de Împădurire 2017. Iniţial s-au demarat acţiunile de plantare, însă anumiţi localnici au intervenit abuziv şi au scos din pământ puieţii plantaţi. Astfel, s-a ajuns la un conflict prin care împreună cu cei de la Ocolul Silvic Beclean am cerut ajutorul poliţiştilor. Din câte am înţeles, localnicii susţin că acel teren le aparţine însă nu au prezentat nici un document doveditor în acest sens. Cu toate acestea, în alte regiuni nu avem probleme, iar la Beclean s-a întocmit un dosar de tulburare în posesie şi sperăm ca anchetatorii să rezolve situaţia” susţine directorul GheorgheIvan.

directia silvica bistrita-nasaud

Planul de acţiune pe 2017

Un alt inginer din cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud explică în cifre cum se vor derula acţiunile pentru anul în curs, în raport cu indicaţiile din noul amenajament.

„La categoria împăduri amplasamente silvice de stat, avem în plan completarea a 15,21 de hectare: 3,63 aparţin de Ocolul Silvic Beclean, iar diferenţa de 11,58 ţine de Ocolul Silvic Bistriţa. Desigur vom interveni şi pentru pădurile care au contract cu administraţia, astfel: la Pădurile Comunale(PC) Spermezeu trebuie împădurite 5 hectare, la PC Odorhei altele 0,4 ha, la Dumitra şi Chiochiş în total 4,2 ha, la pădurile aflate în administrarea Composesoratului Rasil Ragla se va împăduri un ha, aproape un hectar de împăduriri se va realiza şi pentru Parohia Reformată Cireşoaia.

Vom contribui şi la regenerările naturale cu completări: Ocolul Beclean-23,44 ha, Ocolul Bistriţa 4,31 ha iar la cele cu contract de administrare, per total(Spermezeu, Căianu Mic, Şieu Odorhei, Rasil Ragla, Dumitra şi o persoană fizică- Marcu Grigore) vom aveam de acoperit  peste 15 ha”, arată acesta.

Întrebaţi ce tipuri de arbori se vor folosi la acţiunile de împădurire şi completare, cei de la Direcţia Silvică susţin că vor folosi 13.000 de molizi, 500 de pini, 600 de brazi, peste 70.000 de goruni, 13.800 de exemplare de cireş, aproximativ 2.500 de frasini, peste 13.000 de afini şi 22.940 de exemplare de fag.

 

Iarnă grea, furturi mici

Suprafaţa totală aflată în administrarea Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud este de 12.477 ha din care 15% este lemn răşinos şi restul de 85% foios. Întrebat dacă s-au înregistrat creşteri la tăierile ilegale, directorul instituţiei afirmă că este surprins, în raport cu iarna aceasta, de cele sesizate din controalele de fond.

„Pentru acel plan de amenajament valabil pe 10 ani vom fi verificaţi din doi în doi ani prin audit intern al Agenţiei Naţionale a Pădurilor pe diverse teme de fond forestier, achiziţii şi investiţii. De asemenea Garda Forestieră va monitoriza respectarea planului de tăieri şi de îngrijire a amplasamentelor silvice.

La rândul nostru suntem în plină derulare a controalelor de fond aferente acestei primăveri. Spre surprinderea mea nu există semnale să fie probleme deosebite sau să existe o creştere de volum al tăierilor. Acest lucru este foarte important dat fiind că iarna fost mai grea şi de obicei determină furturi de lemn de foc din păduri” mai explică directorul GheorgheIvan.

În altă ordine de idei, cei de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud raportează aproape zilnic acţiuni de tăieri ilegale sau transporturi neautorizate de lemne sancţionate. Însă cantităţile în aceste cazuri sunt foarte mici.

1 COMENTARIU

  1. CU BRATELE INCRUCISATE

    Scenariul e vechi, actorii se mai schimba.

    Actorii principali, marile fabrici de cherestea, Kronospan, Schweighofer, Egger și altele, unele date afara din propriile tari, au bani, FOARTE MULTI BANI si construiesc fabrici imense care au nevoie de mult, FOARTE MULT LEMN pentru a produce CHERESTEA(costuri de productie minima si profit garantat cand cantitatea produsa este foarte mare) pentru export.

    Proprietarii de paduri, de la mic la mare taie, taie, taie la ras, FARA A REPLANTA(ca costa) si se grabesc sa vanda direct sau prin samsari lemnul la baietii cu bani.

    Credeti ca LEGEA si constituirea de Parcuri si rezervatii nationale vor oprii distrugerea padurilor, a mediului ambiant, a faunei si florei, eroziunea solului, care au ca rezultat producerea unor dezastre ecologice si climatice majore?

    Nici o sansa, caci apare armata de demagogi si “experti”, care individual sau in “Asociatii” incearca sa ne convinga ca victimele acestui “film” sunt proprietarii de paduri. Ca de fapt avem lemn suficient si taiem prea putin. Ca legea e prea opresiva si pedepseste pe cine nu trebuie. Ca defrisarile ilegale de fapt nu exista. Că suprafaţa pădurilor nu a scăzut, ci dimpotrivă a crescut constant. Dar niciunul nu ne spune EXACT cat s-a taiat in ultimii 15 ani si cat s-a replantat in Romania.

    In final, in zece, poate cincisprezece ani, cand nu va mai ramane nici un copac in picioare, actorii principali isi vor demonta “jucariile” si se vor muta in alta tara, lasand in urma o Romanie cu glia insangerata, aceeasi glie care acopera generatii de eroi care au luptat sa o apere pentru ca noi sa fim AICI!!!

    Dar asta va fi problema copiilor nostri sa o rezolve si nu a noastra, ca asa-i romanul, sta CU BRATELE INCRUCISATE, se face ca nu vede si zice “lasa-i Doamne!”.

    SFIRSIT-ul

LĂSAȚI UN MESAJ