Strategia de Dezvoltare a Serviciului Public de Salubrizare a judeţului Bistriţa-Năsăud este un document care a fost întocmit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale Bistriţa Bistriţa-Năsăud (ADI Deşeuri BN) cam degeaba. Mult bla-bla, în seamă de nimic, cum se spune, fiindcă rezultatele s-au văzut de curând, când operatorul care s-a ocupat de colectarea gunoaielor de pe raza judeţului a dat chix. Cea mai tare secţiune din strategia cu pricina este un program pilot care prevedea colectarea selectivă a deşeurilor de către populaţie şi nişte bani care s-ar fi cheltuit fix de pomană de ADI Deşeuri BN. Asta în condiţiile în care mulţi bistriţeni au aplicat o astfel de colectare şi au văzut cu proprii ochi cum operatorul încărca la grămadă în maşini gunoaiele.
Toate cele scrise în documentul numit pompos Strategia de Dezvoltare a Serviciului Public de Salubrizare a judeţului Bistriţa-Năsăud sună extrem de bine la nivel teoretic, mai ales că sunt în concordanţă cu directivele europene şi politicile naţionale în domeniu. Dar aşa cum s-a demonstrat nu o dată, teoria e una, dar practica ne omoară. Iar activitatea de colectare a deşeurilor din Bistriţa-Năsăud, per total, s-a dovedit până acum un mare eşec cu privire la modul în care a fost implementat proiectul pe acest segment. Vitalia, operatorul care a câştigat contractul de colectare a deşeurilor menajere de pe raza judeţului a înregistrat pierderi din cauza tarifelor foarte mici aprobate de ADI Deşeuri şi, după nici un an şi jumătate de activitate efectivă, şi-a luat tălpăşiţa şi a plecat. A venit la schimb Supercom SA, firma fostului coleg de partid şi de Parlament al actualului primar al Bistriţei, Ovidiu Creţu, dar şi al şefului judeţului – Radu Moldovan.
Proiect de peste 32 milioane euro
Ce prevedea practic proiectul de gestionare integrată a deşeurilor din Bistriţa-Năsăud a cărui valoare eligibilă, conform POS Mediu, a fost de 141.709.850 lei, din care 98% reprezentând asistenţă nerambursabilă prin FEADR şi bugetul de stat, restul reprezentând contribuţia beneficiarului, respectiv a Consiliului Judeţean şi a primăriilor din Bistriţa-Năsăud, de la bugetele locale.
În linii mari, trebuia, aşa cum bine se ştie, un centru de management la Tărpiu, cinci staţii de transfer a deşeurilor în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, de asemenea, construirea în municipiul Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi a DEEE-urilor (deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice), achiziţionarea de containere pentru colectare selectivă şi vehicule pentru transportul acestora, precum şi închiderea şi ecologizarea celor patru depozite urbane, dar şi a celor rurale neconforme.
Iată şi ce sarcini avea operatorul:
- Colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv cele considerate periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special.
- Colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populţaie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, DEEE-uri, etc.)
- Colectarea, transportul, sortarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor provenite din gospodăriile populaţiei, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară a locuinţelor/apartamentelor proprietate individuală
- Exploatarea unui sistem de colectare a deşeurilor biodegradabile din zonele urbane şi transportul acestora la staţia de compost din cadrul Centrului de la Tărpiu
- Exploatarea şi întreţinerea vehiculelor, instalaţiilor şi utilajelor
- Exploatarea şi întreţinerea punctelor de precolectare şi a amplasamentelor aflate în gestionarea ADI Deşeuri şi predate operatorului pentru prestarea serviciului
- Exploatarea şi întreţinerea platformelor de precolectare în care se află containerele pentru deşeuri reciclabile
- Asigurarea cu recipienţi de precolectare a tuturor agenţilor economici
- Managementul tuturor centrelor de colectare
- Managementul staţiilor de transfer.
Banii încasaţi de firme! Unele dintre ele luate la ochi de DNA
Din acelaşi document aflăm şi câţi bani s-au cheltuit pe fiecare componentă în parte.
Astfel, firmele care au construit efectiv Centrul de la Tărpiu – depozitul ecologic – au încasat nu mai puţin de 48.961.447 lei. Este vorba de SC IridexGropu Construcţii SRL, Sc Iridex Group Import Export SRL, SC Iridex Group Plastic SRL şi SC Unio SA.
Companiei Iridex Group Construcţii SRL i-a mai intrat în conturi însă încă 8.440.787, 61 lei pentru construirea celor 5 staţii de transfer şi 5 centre de colectare din Bistriţa-Năsăud.
Pentru închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme din Bistriţa-Năsăud s-au cheltuit 27.112.667 lei, bani care au intrat în conturile SC Bilfinger-BergerBaugellschaftm.b.H şi SC Interdevelopment SRL. Aceasta din urmă firmă aparţine lui Mircea Cozariuc, fost director în Ministerul Mediului. Însă, la data primirii contractului, în 2010, alături de Cozariuc figura încă un asociat, şi el fost angajat al Ministerului Mediului – Dan Radu Păunescu.
Firma Interdevelopment şi numele celor doi patroni, Mircea Mihai Cozariuc şi Dan Radu Păunescu, a apărut, în 2012,în dosarul de corupţie în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ioan Andreica, şi fostul preşedinte al CJ BN, Liviu Rusu, au fost reţinuţi, la sfârşitul lunii martie a acelui an, de procurorii DNA.
Potrivit Puterea, în respectivul dosar, procurorii au demarat o anchetă cu privire modul fraudulos de adjudecare a unor licitaţii publice de către mai multe societăţi comerciale clientelare ale PDL, de la care inculpaţii, sprijiniţi de Ioan Andreica, primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare şi, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor.
Potrivit procurorilor, inculpaţii încheiau cu firmele respective contracte de consultanţă în valoare de 15.000 de euro (la încheierea contractului) plus între 5 şi 7% din valoarea lucrărilor adjudecate. Aceste contracte erau fictive, pentru că sumele încasate sub această aparenţă erau de fapt comisioanele membrilor grupului cât şi sumele acordate cu titlu de foloase necuvenite funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de achiziţii şi foloasele acordate persoanelor ce exercitau traficul de influenţă.
În acest dosar au părut ca învinuiţi şi Mircea Cozariuc şi asociatul său, Dan Radu Păunescu. Potrivit anchetei, mai scriu jurnaliştii de la Puterea, printre firmele care s-au arătat interesate de obţinerea unor contracte finanţate din bani europeni şi care au „cotizat“ în conturile inculpaţilor s-a aflat şi Interdevelopment SRL. Păunescu şi Cozariuc s-au bucurat de sprijinul unor oameni influenţi, cum ar fi bistriţeanul Vlad Anton, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în perioada 1999 – 2002 (decedat), administrator al unei firme din Prundul Bârgăului, Bistriţa, dar şi Cristian Stamatoiu. Aceştia din urmă au făcut demersuri pentru atribuirea unor lucrări în cadrul Axei Prioritare 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric“. În principiu, firma Interdevelopment a vizat două licitaţii organizate de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, şi anume reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane şi construirea centrului de management integrat al deşeurilor. De la asocierea Bilfinger – Interdevelopment, inculpaţii au cerut 345.002 euro, reprezentând 5% din valoarea lucrării, pentru a interveni pe lângă persoanele abilitate din Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Asocierea Bilfinger – Interdevelopment a obţinut doar unul dintre contracte şi anume cel privind reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri din judeţul Bistriţa-Năsăud, în valoare de 28 de milioane de lei.
„În luna mai 2009, după aprobarea proiectului pentru Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, Mihai Cozariuc îl contactează telefonic pe Anton Vlad, căruia îi spune că sunt interesaţi «de asistenţa tehnică şi supervizare». Stabilesc ca Anton Vlad să le intermedieze o întâlnire la Bistriţa cu preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu”, scriu procurorii în referatul de începere a urmăririi penale. „Nemulţumiţi de pretenţiile formulate de Liviu Rusu prin intermediul lui Anton Vlad, Păunescu Radu şi Cozariuc Mihai au convenit să opteze doar pentru adjudecarea licitaţiei din 22 decembrie 2009, contra unui comision de 5%”, mai spun procurorii, conform Puterea.
Dan Radu Păunescu s-a retras din cadrul Interdevelopment SRL anul trecut, Mircea Cozariuc rămânând asociat unic şi administrator.
Au fost cheltuite sume semnificative şi pentru echipamentele necesare în cadrul proiectului. Astfel, 18.323.081,4 lei au intrat în conturile SC Genco SA, SC CTE Trailers SRL, SC Tehnix Romania SRL, SC Grădinaru Import Export SRL şi SC Nicora Group SRL.
Pentru achiziţia de pubele, administraţia judeţeană a cheltuit încă 27.313.216 lei, bani care au intrat în conturile SC Iridex Group Plastic SRL.
Minciuni gogonate: transparenţă, eficienţă şi consultare cu utilizatorii
În martie 2013 a început activitatea la depozitul ecologic de la Tărpiu, iar în septembrie 2014 a început activitatea de colectare a deşeurilor de pe raza judeţului. Ambele activităţi au fost derulate prin firme ale companiei Vitalia SA Bucureşti cărora le-a fost delegat, practic, serviciul de salubrizare al judeţului.
Obiectivele delegării sună la fel de pompos precum proiectul, printre acestea regăsindu-se referiri la creşterea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, dar şi susţinerea dezvoltării social-economice a localităţilor.
Printre aceste obiective se regăsesc însă vreo trei amintite total aiurea, fiindcă nu au fost puse în practică deloc, sau cel puţin beneficiarii direcţi ai serviciului de salubrizare, bistriţenii, nu le-au resimţit absolut deloc. Vorbim mai precis despre promovarea calităţii şi eficienţei serviciului, despre gestionarea serviciului PE CRITERII DE TRANSPARENŢĂ, COMPETITIVITATE ŞI EFICIENŢĂ, dar şi despre CONSULTAREA CU UTILIZATORII serviciului, în vederea STABILIRII politicilor şi strategiilor regionale în domeniu.
Cât despre promovarea unor programe de dezvoltare şi reabilitare a sistemului de salubrizare pe baza unui mecanism eficient de planificare multianuală a investiţiilor, credem că nici nu are rost să mai discutăm, fiindcă acesta nu a existat. Sau dacă s-a încercat implementarea unui astfel de mecanism acesta s-a dovedit clar unul foarte prost şi ineficient.
Program pilot, doar pe hârtie
În aceeaşi Strategie de Dezvoltare a Serviciului Public de Salubrizare a judeţului Bistriţa-Năsăud, elaborată de ADI Deşeuri BN, se face referire şi la un program pilot care ar fi trebuit aplicat în Bistriţa-Năsăud începând din acest an, în perioada ianuarie – august.
Programul pilot a rămas însă ca multe alte însemnări din strategie, doar pe hârtie, la nivel teoretic, fiindcă nu s-a întâmplat absolut nimic pentru aplicarea acestuia.
Teoretic, programul pilot denumit „Colectează selectiv la tine acasă!” prevedea în primul rând achiziţionarea a nu mai puţin de un milion de saci de diferite culori care ar fi trebuit să fie împărţiţi gratuit populaţiei care locuieşte la case, în vederea precolectării selective a deşeurilor.
„Se vor împărţi gratuit un număr total de aproximativ 1.000.000 saci, respectiv de culoare galbenă pentru colectarea selectivă a deşeurilor din plastic şi metal, de culoare albastră pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi carton, ţinându-se cont că pe raza judeţului nostru există un număr de 70.940 de gospodării individuale (case) care vor beneficia de programul pilot «Colectează selectiv la tine acasă!» şi că, în mediul urban colectarea selectivă a deşeurilor prin acest program se va realiza de două ori pe lună, iar în mediul rural o dată pe lună, timp de şase luni”, se precizează în strategia ADI Deşeuri.
Costurile totale pentru achiziţionarea sacilor cu pricina au fost estimate la 410.402 lei. Însă aceste costuri nu sunt singurele cheltuieli prevăzute pentru implementarea respectivului program pilot care deocamdată a rămas doar pe hârtie. Astfel, pentru clarificarea surselor de finanţare în cadrul unei şedinţe ar fi trebuit cheltuită suma de 50 de lei pentru realizarea materialelor informative pe suport hârtie şi CD necesare membrilor AGA ADI Deeşeuri BN, pentru servicii de publicitate TV, radio, presă scrisă, servicii numite „ conferinţă de presă” – 250 lei/conferinţă, plus alţi 250 lei/ conferinţă pentru mediatizarea rezultatelor programului.
Conform strategiei, acest program pilot ar fi trebuit să continue şi în perioada 2017 – 2020, numai că ADI Deşeuri nu a mişcat nici un deget să-l înceapă măcar.
