Până în decembrie 1989, pe vremea Miliţiei, numirile în funcţiile de conducere se făceau cu implicarea formală a organului de partid (PCR), organizaţia de bază, Comitetul de Partid al Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne Bistriţa-Năsăud, ţinând cont de vechimea în muncă, experienţă şi expertiza profesională, profilul moral în familie şi societate al candidaţilor etc.

 

După Decembrie 1989, treptat în timp, aceste cerinţe au dispărut. Alternanţa politică la guvernare a făcut ca fiecare lider al unui partid ajuns vremelnic la putere în judeţ, prefect sau preşedinte de Consiliul Judeţean, să caute să-şi impună anumite persoane obediente la conducerea Poliţiei judeţene, dispuse să îndeplinească doleanţele şi interesele acestora.

S-a inventat o găselniţă extrem de ingenioasă de a acoperi sau mai bine spus de a da o aparentă de legalitate numirilor frauduloase în funcţiile cheie din cadrul poliţiei judeţene şi numai. A apărut instituţia concursului, prin intermediul căruia, recurgând la acte de corupţie, trafic de influenţă, dare şi luare de mită, cei stabiliţi politic la masa verde „câştigă” concursurile şi ajung să ocupe funcţiile cheie a poliţiei judeţene. De cele mai multe ori sunt vizate funcţiile de inspector şef, locţiitor, dar şi alte funcţii de conducere.

 

„Va câştiga cel care este stabilit”

Deja aceste aşa-zise concursuri au intrat în folclorul local. De fiecare dată când se organizează o asemenea activitate, pe la colţuri, mai pe şoptite, mai în gura mare, se spune că „va câştiga cel care este stabilit”. Şi este un mare adevăr în aceste spuse. Din cauza faptului că Poliţia este îmbâcsită cu tot felul de persoane numite în funcţii de conducere pe criterii neclare, s-a ajuns ca legea în multe situaţii să nu fie aplicată în litera şi spiritual ei, fie din cauză că nu există curaj, fie că este din cauza incompetenţei sau, mai grav, din cauza corupţiei.

Toate instituţiile statului, nu numai poliţia, sunt cuprinse de un adevărat cancer malign, aflat într-un stadiu generalizat, începând de la vârful sistemului şi al statului, având drept cauză implicarea constantă şi permanentă a politicienilor în numirile pe funcţii în Poliţie. Toţi şefii din politie, cu mici excepţii, şi-au câştigat funcţiile la ceas de seară în sediile unor partide politice, la anumite mese şi chermeze organizate cu diferite prilejuri şi ocazii, sau la partide de vânătoare, mai nou.

 

Slugile umile ale politicienilor

Ei de fapt nu mai sunt şefi în poliţie, oameni ai legii şi apărători ai ordinii şi liniştii publice, ai intereselor cetăţenilor. Aceşti aşa-zişi şefi au devenit slugi umile ale politicienilor. S-au constituit adevărate grupuri infracţionale organizate, iar în aceste filiere criminale de fiecare dată va fi găsit un politician cu influenţă şi interese, dar şi un om de afaceri potent cu activităţi la limita şi în afara legii. Ei, la rândul lor, vor aduce în sistem şi aduc o adevărată camarilă, după chipul şi asemănarea lor.

După lovitura de stat din Decembrie 1989, primul şef al IPJ Bistriţa-Năsăud a fost colonelul DUMITRU POJAR, care a fost numit în funcţia de şef al Miliţiei judeţului Bistriţa-Năsăud la 01.02.1989 de regimul comunist şi a fost trecut la pensie din poziţia de şef al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud la 15.04.1990. A fost omul care practic a asigurat şi o anumită perioadă de tranziţie, de la Miliţie la Poliţie, în primele luni de după schimbarea regimului politic. În perioada evenimentelor din Decembrie 1989, colonelul Dumitru Pojar a avut o atitudine corectă faţă de noul curs pe care l-a luat ţara. Nu s-a afişat în prim-planul evenimentelor, dar organele de Miliţie sub conducerea acestuia s-au raliat noului curs pe care l-a luat ţara.

 

Crescut şi educat în perioada comunistă

Presa vremii nu a reţinut nimic demn de semnalat legat de activitatea acestuia, în afara faptului ca în data de 5 decembrie 1988, pe timpul revoltei din Autogara Bistriţa (eveniment adus în amintirea bistriţenilor în exclusivitate de către Gazeta de Bistriţa), acesta a dat dovadă de un non-combat suspect, având în vedere funcţia pe care o deţinea la vremea respectivă, locţiitor al şefului Miliţiei Judeţene (şeful Miliţiei la vremea respectivă era colonelul Traian Şerban). Evenimentul a fost aplanat de către colonelul Gheorghe Muşuroaia, şeful Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne. A fost un om crescut şi educat în perioada comunistă a societăţii româneşti, un bun profesionist, corect, ajuns în funcţie datorită competenţei şi experienţei câştigate în muncă. A urmat colonelul IOAN NEGRUŞA, ajuns general şi chestor de poliţie, cel mai longeviv şef al Poliţiei Bistriţa-Năsăud. A fost numit în funcţie la 26.04.1990 şi a părăsit-o la 12.08.1999, fiind numit şef al IPJ Harghita.

În timpul evenimentelor din Decembrie 1989 a ocupat funcţia de locţiitor al şefului Miliţiei Judeţene, a colonelului Dumitru Pojar. A fost singurul dintre şefii Inspectoratului Judeţean al MI Bistriţa-Năsăud care a fost vizibil în timpul acestor evenimente. A făcut parte din primul nucleu de conducere al judeţului, martor în acest sens este o fotografie realizată în biroul Letiţiei Ionaş, prim-secretara Comitetului Judeţean al PCR Bistriţa-Năsăud, în care apare alături de fostul primar al municipiului Bistriţa, Simion Lupşan, dar şi a altor persoane care se înghesuiau să apară în balconul Comitetului Judeţean al PCR să fie văzute de mulţimea adunată în piaţă.

De numele lui Ioan Negruşa în calitate de şef al Poliţiei judeţene, născut în localitatea Sălcuţa, comuna Sânmihaiu de Câmpie se leagă câteva cazuri celebre petrecute pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Unul dintre acestea este cel privind crimele în serie de la Sălcuţa, locul de naştere a lui Ioan Negruşa, un caz celebru în România, mediatizat intens de-a lungul timpului de către „Gazeta de Bistriţa”, rămas cu autor necunoscut.

 

În afara jocurilor politice

Din punctul de vedere al justiţiei, acest caz a rămas nerezolvat. Francisc Trombiţaş acuzat de comiterea acestor crime a fost achitat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Un alt caz notoriu este cel cunoscut sub denumirea de „Crima de la punte”, rămas de asemenea nerezolvat, în care victima, coincidenţa sau ciudăţenie, era nepoata de sora a lui Ioan Negruşa.

Sub conducerea colonelului Ioan Negruşa, cu toate presiunile politice făcute, instituţia Poliţiei din judeţul Bistriţa-Năsăud a reuşit să rămână cât de cât înafara jocurilor politice. Era conştient de faptul că funcţia de şef al politiei judeţene stătea în vârful pixului unui ministru de interne numit politic. Amintim aici un episod de pe vremea guvernării CDR-iste, din timpul guvernului Victor Ciorbea, când la conducerea MAI era un bătrân ţărănist, Gavril Dejeu. Acesta venise într-o vizită în Bistriţa unde a stat vreo două zile. În toată această perioadă nu a catadicsit să facă o vizită la poliţie, să se intereseze de pulsul instituţiei, de dotare, de problemele oamenilor. După ce s-a cazat la hotelul „Bistriţa”, s-a instalat in biroul primarului Bistriţei din perioada respectiv, Pavel Popescu, unde a avut discuţii prelungite cu crema ţărăniştilor bistriţeni.

Ca un gest de normalitate şeful Poliţiei judeţene ar fi dorit să aibă o întrevedere cu Ministrul de Interne, lucru care i-a fost practic imposibil. Într-o seară colonelul Ioan Negruşa a aşteptat câteva ore bune pentru a-l salute pe Gavril Dejeu şi a avea o întrevedere cu acesta. Deşi i s-a promis că va fi primit de ministru, acesta a aşteptat în van în părculeţul din faţa primăriei şi a Bisericii Evanghelice. Întrevederea totuşi a avut loc, ea a durat câteva clipe şi s-a desfăşurat pe treptele de la hotelul Bistriţa, în momentul când Gavril Dejeu se pregătea să urce în maşină.

 

Transformări şi reorganizări

În perioada conducerii lui colonelului Ioan Negruşa, Poliţia judeţeană a trecut prim mari transformări şi reorganizări. Majoritatea poliţiştilor dintre cei care au lucrat sub conducerea lui Negruşa, cei mai în vârstă şi-l amintesc ca un om extrem de precaut în toate deciziile luate, cu o conduită corectă şi civilizată faţă de subordonaţi. A rămas în amintirile poliţiştilor gestul acestuia a devenit un fel de tic nervos. În momentul în care întindea mâna unui subordonat avea un gest de apropiere de faţa acestuia dintr-o parte, pentru a sesiza faptul dacă respectivul a consumat sau nu alcool în timpul serviciului. A fost un şef corect, extrem de ponderat şi prevăzător.

A instaurat un stil de conducere democratic având în vedere standardele vremii. Fiecare avansare în grad, numire într-o funcţie de conducere, luarea unor măsuri disciplinare era discutată într-un fel de consiliu de conducere, compus din şefi principalelor servicii şi compartimente ale inspectoratului. Abia după aceea lua decizia finală. Cu politicieni locali, colonelul Ioan Negruşa a jonglat printre jaloane, atât cât s-a putut, reuşind într-o anumită măsură să ţină departe poliţia de politicieni şi de presiunile exercitate de aceştia.

La data de 28.08.1999 a fost eliberat din funcţia de şef al IPJ Bistriţa-Năsăud şi a fost numit în funcţia de şef la IPJ Harghita şi înaintat la gradul de general de brigadă. Aici a avut o colaborare foarte bună cu prefectul de atunci al judeţului Harghita, Mircea Duşa, actualul ministru al Apărării Naţionale. Finalul carierei s-a datorat unui scandal privind agresarea unui jurnalist care a rămas nerezolvat, Ioan Negruşa făcând cerere de pensionare. Practic, chestorul în rezervă de astăzi Ioan Negruşa, a fost singurul şef al IPJ BN care nu a fost numit politic şi a ţinut poliţia judeţeană în afara politicului. A urmat colonelul Gheorghe Pop, care deschide lista unor numiri la şefia IPJ Bistriţa-Năsăud de către politicieni şi pentru a servi intereselor acestora.

Va urma

partida de vanatoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.