Magistraţii Curţii de Apel Cluj au pronunţat, la începutul acestei luni, sentinţa definitivă în dosarul fraudei de la CEC, în care inculpată a fost patroana unei firme din Năsăud, Irina Carsai. Nu a fost însă singura, în acelaşi dosar fiind inculpaţi soţul acesteia – Gavril Carsai, fiul ei – Florin Carsai, fiica – Margareta Dănilă şi ginerele – Mihai Iulian Dănilă, dar şi ofiţerul de credite CEC Bank – Viorica Fustos.
Irina Carsai a fost condamnată la cinci ani şi două luni de închisoare, în timp ce Gavril Carsai şi Florin Carsai au primit condamnări la câte doi ani şi două luni de închisoare. Condamnată a fost şi Viorica Fustos, însă pedeapsa primită, de 8 luni de închisoare, este cu suspendare, însă în acest caz magistraţii au constatat că a intervenit prescripţia faptei pentru care a fost trimisă în judecată. În plus, Irina Carsai, soţul şi fiul acesteia sunt obligaţi să restituie CEC-ului aproximativ 3,5 milioane lei – creditul restant şi penalităţi acumulate.
Scandalul împrumuturilor false de la CEC a izbucnit în toamna anului 2007, după ce unul dintre „împrumutaţi” a scos la iveală povestea.
Până ca instanţa să pronunţe o decizie definitivă şi irevocabilă, titularii din acte ale contractelor de credit au început să fie executaţi silit, fiindcă Irina Carsai, adevărata beneficiară a sumelor împrumutate de la CEC nu a mai plătit ratele din 2008. Drept urmare, este foarte probabil să înceapă o serie de procese în instanţă pentru recuperarea sumelor plătite prin executare silită de cei fraieriţi de Carsai.
În dosarul 2705/112/2009, şase persoane au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT, sub acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui astfel de grup. Pe lângă aceasta, cei şase au fost acuzaţi şi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri private. Inculpaţii din acest dosar sunt: Carsai Irina, Carsai Gavril (soţul Irinei Carsai), Carsai Florin (fiu), Dănilă Mihai Iulian (ginere), Dănilă Margareta (fiică) şi Fustos Viorica (consilier vânzări, angajata CEC Bank).
Deocamdată, Gazeta de Bistriţa vă prezintă motivele pentru care Irina Carsai împreună cu soţul şi fiul au fost condamnaţi la închisoare cu executare de magistraţii Curţii de Apel Cluj. Judecătorii clujeni au menţinut pedepsele cu închisoarea pentru cei trei inculpaţi din dosar aşa cum s-au pronunţat şi judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud, în 2013, singura diferenţă fiind numărul anilor de condamnare, întrucât cei trei Carsai au beneficiat de prevederile Noului Cod Penal care conţine pedepse mai uşoare pentru faptele pe care aceştia le-au comis.
Cu abureala pe la conducerea CEC
Din banii împrumutaţi fraudulos de la CEC, peste 2,7 milioane lei, Irina Carsai intenţiona să îşi cumpere o casă în Bistriţa, precum şi unele bunuri de lux, dar şi să înceapă o afacere prin construirea unei pensiuni pe un teren de 7.000 m.p. pe care îl deţinea tot pe raza municipiului, precum şi pentru realizarea altor investiţii pe numele său ori al altor membrii de familie.
„Înainte de a pune în aplicare respectivul plan infracţional, inculpata Carsai Irina şi soţul ei, inculpatul Carsai Gavril, au purtat în prealabil discuţii cu directorul Sucursalei …, martorul T.I. ( iar ulterior şi cu ceilalţi directori ), spunând că este interesată în contractarea unui credit, avansând ideea că intenţionează „să-şi mute afacerile la …”, să-şi cumpere o casă şi să dezvolte o afacere asemenea surorii ei”, se arată în motivarea instanţei.
Pentru a-l convinge pe directorul sucursalei bancare bistriţene să aprobe creditul, Irina Carsai i-a spus acestuia că va „aduce garanţii substanţiale, constând în apartamentul proprietate personală din Năsăud, casa care urma să fie achiziţionată, hotelul şi pensiunea pe care susţinea că le va ridica în Bistriţa”.
„În faţa acestor condiţii şi garanţii directorul sucursalei a apreciat că nu va fi niciun risc pentru bancă, astfel că i-a invitat la discuţii şi pe ceilalţi directori (…) discuţiile reluându-se pe marginea acordării de credite prin persoane fizice interpuse astfel cum s-a procedat în cazul numitei Morar Maria (n. r – sora Irinei Carsai). Este de menţionat că în cadrul acelor discuţii inculpata Carsai Irina a spus conducerii sucursalei că are nevoie de un credit total de 20 miliarde lei vechi”, se mai precizează în documentul instanţei.
Din acelaşi document reiese că, în acel moment nu se ştia situaţia reală a persoanelor interpuse pe care urma să le prezinte Irina Carsai în calitate de titulari de credit, „inculpata ascunzând deliberat că respectivele persoane nu sunt angajate la firma familiei sale sau la alte firme şi că nu realizează salariile ce urmau a fi menţionate în documentaţia de creditare”.
„În acest sens este relevantă declaraţia martorului T.I., director al C.B. SA – Sucursala …, care, printre altele, arată că: „Dacă ar fi cunoscut situaţia reală a solicitanţilor de credite, în principal, faptul că nu sunt angajaţi ai vreunei firme, nu s-ar fi procedat la aprobarea creditelor„”, se mai arată în motivare.
Odată cu percheziţia domiciliară efectuată de procurori, la domiciliul familiei Carsai au fost descoperite „au fost descoperite şi ridicate numeroase acte, inclusiv acte reprezentând „soluţii de rezervă” pentru documentele necesare pentru obţinerea creditelor în diverse stadii de falsificare: contracte individuale de muncă, cu sau fără viza Inspectoratului Teritorial de Muncă falsificate, completate sau nu, prezentând decupaje intermediare, anterioare unor operaţiuni de lipire cu bucăţi de hârtie cu vize deja copiate şi recopiere, documentaţii privind pe aceiaşi interpuşi din această cauză, însă figurând ca angajaţi la alte societăţi comerciale decât SC FlorplastEurotur SRL (n. r. – firmă unde figurau drept angajaţi în actele depuse la CEC cei pe numele cărora au fost acordate împrumuturile)”.
De asemenea, instanţa a mai reţinut că în realitate, conducerea băncii a fost indusă în eroare de către Irina Carsai, prin aceea că a ascuns atât faptul că persoanele interpuse nu erau în realitate angajate la firmele familiei sale şi prin urmare nu realizau salariile menţionate în documentele depuse la documentaţia de creditare precum şi faptul că nu utiliza creditele în dezvoltarea unei afaceri, aşa cum a promis, utilizând sumele de bani ridicate în mod fraudulos pentru procurarea unor bunuri personale ( imobile, maşini, etc.). În eroare au fost duse şi persoanele interpuse, cărora li s-a spus că vor fi giranţi ai creditelor contractate de Irina Carsai, nicidecum titulari.
„Acest lucru a fost posibil pentru că inculpaţii au racolat persoane fizice din mediu rural, cu un grad redus de instruire şcolară (unele analfabete) aflate în stare de pauperitate, lipsite de un minim de cunoştinţe juridice necesare înţelegerii mecanismelor şi efectelor actelor încheiate în domeniul creditării bancare”, se arată în documentul instanţei.
Pionul a ieşit basma curată
Un sprijin important l-a avut familia Carsai din partea ofiţerului de credite al CEC Bank Bistriţa, Viorica Fustos, care s-a ocupat asiduu de întocmirea dosarelor de creditare.
„În mai multe cazuri, urmărind ca pur formal toate spaţiile şi rubricile documentelor să fie completate conform normelor de creditare, inculpata Fustos Viorica a completat personal rubricile lăsate necompletate de către inculpata Carsai Irina sau de ceilalţi inculpaţi.
Raportat la decizia conducerii sucursalei de a acorda creditele, inculpata Fustos Vioricanu s-a mai preocupat de a da explicaţii persoanelor interpuse sub aspectul calităţii în care semnează actele, obligaţiile pe care şi le asumă şi nici nu le-a comunicat că vor fi debitori ai băncii timp de 25 de ani, considerând că aceste lucruri le-au fost aduse la cunoştinţă de către inculpaţi”, a mai reţinut instanţa.
Se pare că aceeaşi Fustos a sfătuit-o pe Carsai şi de cuantumul necesar al salariilor celor pe numele cărora urma să ia credite. Astfel, cele 12 persoane figurau, conform adeverinţelor depuse la dosarele de creditare, cu funcţii de director, şef achiziţii, bucătar-şef, secretară, salariile lor nete fiind cuprinse între 5.400 lei şi 8.8848 lei. Toate adeverinţele de salarii, dar şi contractele de muncă ce ar fi trebuit să poarte viza ITM BN, au fost falsificate.
Cu sprijinul Vioricăi Fustos, Irina Carsai a reuşit să scoată de la CEC, în baza celor 12 contracte de credit, nu mai puţin de 2,7 milioane lei (813.698,89 euro). Contractele de credit nu au fost încheiate toate odată, ci în trei runde – în lunile, iunie, septembrie şi octombrie 2007.
Cu toate acestea, Fustos a scăpat ieftin, prima instanţă – Tribunalul Bistriţa – iertând-o de păcate, iar Curtea de Apel Cluj condamnând-o cu suspendare. Condamnarea însă este practic apă de ploaie în condiţiile în care fapta este deja prescrisă.
„În cuprinsul materialului de control au fost relevate diferite încălcări ale reglementărilor bancare considerate a fi imputabile atât inculpatei Fustos Viorica, în calitate de consilier de credite cât şi analiştilor de credit şi membrilor comitetului de creditare (…).
Pe baza probatoriului administrat în cauză instanţa nu-şi va însuşi afirmaţia din cuprinsul rechizitoriului în sensul că inculpata Fustos Vioricaa încălcat normele bancare cu intenţie directă şi a acţionat în sensul ducerii la îndeplinire a planului infracţional pus la cale de grupul infracţional organizat condus de inculpata Carsai Irina şi că celelalte persoane implicate în adaptarea deciziei de aprobare a creditelor luate prin persoane interpuse (analiştii de credite, membrii comitetului de credite, respectiv directorii) ar fi comis abateri de mică importanţă care nu prezintă legătură de cauzalitate cu rezultatul (prejudiciul) produs.
Dimpotrivă, probele dosarului demonstrează fără echivoc că asemenea celorlalţi funcţionari bancari din cadrul CEC – Sucursala Bistriţa, inculpata Fustos Vioricanu s-a raliat niciun moment activităţilor infracţionale iniţiate de inculpata Carsai Irina, ci s-a poziţionat permanent de parteaconducerii băncii, neurmărind păgubirea părţii civile. S-a stabilit cu certitudine că, conducerea băncii a fost indusă în eroare atunci când a luat decizia de a acorda credite inculpatei Carsai Irina care a recurs la manopere frauduloase (descrise în partea de început a prezentei sentinţe) şi ulterior a fost menţinută în eroare pe întreaga durată a acordării creditelor. Inculpata a ascuns permanent faptul că persoanele interpuse nu sunt angajate şi că nu realizează venituri, afirmând mincinos că sunt angajate la firmele familiei sale şi sunt plătite cu salarii mari „pentru că sunt bine pregătite şi cu experienţă”. De asemenea, inculpata a racolat persoane din mediul rural, cu grad redus de instruire şcolară (chiar analfabete ) pe care de asemenea le-a indus în eroare asupra calităţii în care vor semna actele la bancă. În plus, întrucât creditele au fost acordate în etape, inculpata Carsai Irina şi soţul ei Carsai Gavril, au mers în mai multe rânduri la directorii sucursalei, menţinându-i în eroare până la momentul obţinerii întregii sume, (…). Ulterior, inculpaţii au folosit sumele de bani din credite pentru achiziţionarea unor bunuri personale ( imobile, maşini, etc.), nemaiplătind ratele aferente încă din anul 2008.
Un alt aspect interesant reţinut de judecători este faptul că „cadrul Comitetului de credite s-a discutat referitor la cuantumul exagerat de mare al salariilor trecute în adeverinţele depuse în dosarele de creditare ale persoanelor fizice aduse de inculpata Carsai Irina însă toţi membri au apreciat că „garanţiile imobiliare aduse sunt suficiente pentru recuperarea creditului în caz de neplată” (…) şi că este vorba de „salarii negociate de societăţi private şi nu poate nimeni interveni în această negociere” respectiv că „garanţiile imobiliare erau evaluate de un evaluator agreat de bancă, iar în raport de valoarea imobilelor acea garanţie putea servi la aprobarea mai multor credite””.
Merţanuri, case şi plata unor credite anterioare
Mare parte din banii împrumutaţi pe numele angajaţilor, familia Carsai i-a cheltuit pe achiziţionarea unor autoturisme, dar şi pentru terenuri şi construcţii. O altă parte din bani a mers pentru edificarea pensiunii mult dorite în Bistriţa.
Astfel, pentru a-şi construi pensiunea Irina Carsai a plătit la finele lunii iulie 2007 unei firme suma de 210.000 lei, iar aproximativ două săptămâni mai târziu, în august 2007, ea a mai cheltuit 80.000 lei pentru a achiziţiona o casă cu patru camere şi un teren de 784 m. p.Peste încă o lună, în septembrie 2007, soţii Carsai cumpără de la o persoane fizică un teren arabil şi casă de locuit pentru care au plătit nu mai puţin de 200.000 lei. Tot în septembrie, soţul şi fiul Irinei Carsai sparg circa 22.000 de euro ca să-şi cumpere două Mercedesuri. Carsai senior a plătit 13.500 euro, în timp ce juniorul s-a mulţumit cu o maşină mai ieftină, de doar 8.600 euro.
Din banii împrumutaţi pe numele aşa-zişilor angajaţi, Irina şi Gavril Carsai şi-au mai rezolvat şi alte probleme, adică plata unor credite anterioare contractate se pare la aceeaşi unitate bancară.
„S-a mai stabilit că prin procedeul cunoscut sub numele „suveică”, pe măsura obţinerii de noi credite, inculpata C.I. şi inculpatul C.G. au plătit rate aferente creditelor anterioare, menţinând în eroare unitatea bancară vătămată”, se arată în motivare.
Contestă sentinţa
La scurt timp după ce judecătorii Curţii de Apel Cluj a pronunţat sentinţa, cei trei Carsai au depus la aceeaşi instanţă o contestaţie în anulare, primul termen având loc zilele trecute, pe 28 aprilie, zi în care acţiunea le-a fost admisă.
„Admite în principiu contestaţia în anulare formulată de inculpaţii C I, CG şi CF împotriva deciziei penale nr. 491 din 02.04.2015 pronunţată în dosarul nr. 2705/112/2009 a Curţii de Apel Cluj.
Fixează termenul de 26.05.2015 pentru judecarea contestaţiei în anulare si dispune citarea contestatorilor. Respinge cererea privind suspendarea executării pedepsei. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 28.04.2015.”, este decizia instanţei clujene în noul dosar.
