Încearcă să-şi refacă viaţa! Cloşcă şi Hasnăş, sub control judiciar

Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă, doi din cei trei foşti poliţişti acuzaţi de corupţie şi trimişi în judecată, au scăpat de arestul la domiciliu şi puşi sub control judiciar, la finele lunii trecute. Instanţa susţine că gradul de pericol social prezentat de cei doi în acest moment este unul estompat. Ba mai mult, fostul şef al Poliţiei Rutiere Bistriţa – Năsăud şi-a găsit un loc de muncă. Fostul lor şef, Ioan Ovidiu Mureşan, care faţă de „colegii săi de echipă” a stat o lună în plus după gratii, se află, începând cu 18 iunie, în arest la domiciliu.

Arestul la domiciliu poate fi de maxim 30 de zile în timpul judecăţii şi de maxim 180 de zile în timpul urmăririi penale, potrivit ultimelor modificări ale Codului de Procedură Penală în concordanţă cu decizia pronunţată pe 7 mai 2015 de Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea art. 222 din Codul de procedură penală, articol care nu prevedea o durată maximă a acestei măsuri judiciare.

Drept urmare, după o lună de stat în arest la domiciliu, Roberto Hasnăş, fostul şef al Poliţiei Rutiere BN, şi Leon Cloşcă, fostul comandant al Poliţiei Năsăud, se pot plimba liberi sub cerul patriei.

Pe 23 iunie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş a decis ca, în următoarele 60 de zile, Hasnăş şi Cloşcă să fie sub control judiciar. Evident, celor doi li s-au impus şi anumite obligaţii, prevăzute de lege de altfel.

• să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;
• să informeze de îndată instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei;
• să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor, respectiv la Poliţia Municipiului Bistriţa şi Poliţia oraşului Năsăud, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;
• să nu depăşească limita teritorială a statului român, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată

Hasnăş şi-a găsit un loc de muncă, dar are probleme mari de sănătate

La termenul la care s-a judecat verificarea măsurilor preventive în cazul lui Hasnăş şi Cloşcă, la dosarul cauzei doar avocatul fostului şef al Poliţiei Rutiere a depus o solicitare de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar. Astfel apărătorul lui Hasnăş a depus la dosar „o ofertă de angajare”, pe care a primit-o din partea unei societăţi comerciale, dar şi„o schiţă de contract individual de muncă şi fişa postului”.

„Arată că sunt trecute toate clauzele contractuale, lipseşte doar semnătura inculpatului, este un angajament ferm luat de această societate iar în măsura în care instanţa va admite cererea principală de înlocuire cu măsura controlului judiciar, fie de a permite pe o anumită durată limitată în timp, pe timpul zilei să se prezinte la locul de muncă, acest contract va fi semnat şi va începe să-şi deruleze efectele începând cu data de 01 iulie 2015”, arată instanţa.

În plus, din acelaşi document al instanţei reiese că la dosar au fost depuse şi câteva înscrisuri medicale care arată că Roberto Hasnăş are probleme mari cu sănătatea, motiv pentru care nu ar fi exclus ca în scurt timp să fie supus unei intervenţii chirurgicale.

Cloşcă vrea să-şi refacă viaţa

În schimb, avocatul lui Leon Cloşcă s-a mulţumit să solicite instanţei să constate „încetarea de drept a arestului la domiciliu”, acesta depunând la dosar „depune la dosar o soluţie de practică judiciară referitoare la poziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la decizia Curţii Constituţionale nr. 361 din 7.05.2015”.Totodată, avocatul a solicitat instanţei „a se avea în vedere decizia Curţii Constituţionale vizavi de arestul la domiciliu, să se dispună cel puţin înlocuirea măsurii cu controlul judiciar, având în vedere şi problemele personale, financiare, de familie, pentru a-şi putea reface viaţa, să nu rămână pe drumuri”.

Solicitarea lui Leon Cloşcă cu privire la încetarea de drept a arestului la domiciliu a fost respinsă de instanţă, însă pe de altă parte această măsură nu avea nici un temei legal pentru a putea fi prelungită, şi asta în cazul ambilor inculpaţi, atât timp atât timp cât textul de lege spune clar că măsura arestului la domiciliu nu poate fi decât de maxim 30 de zile, în procedura de camera preliminară şi în cursul judecăţii. Singura opţiune a instanţei, dar şi a procurorilor, a fost ca atât Hasnăş cât şi Cloşcă să fie puşi sub control judiciar.

Dar să vedem cum este motivată această hotărâre de către instanţă.

Pericol social estompat

„Măsura arestului la domiciliu a inculpatului poate fi luată, dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit una dintre infracţiunile expres şi limitativ prevăzute de lege (regăsindu-se traficul de droguri, care constituie obiectul prezentului dosar) sau alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivare.

Totodată, conform prevederilor legale în vigoare, judecătorul mai spune că „măsura preventivă se înlocuieşte din oficiu sau la cerere cu o măsură mai uşoară dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi în  urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei, a conduitei inculpaţilor, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea”, dar şi că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”, precum şi că „orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

„Dacă la momentul arestării preventive, a prelungirii iar apoi a menţinerii acestei măsuri, instanţa corect a reţinut pericolul pentru ordinea publică, după trecerea timpului, acesta s-a estompat, iar circumstanţele personale ale inculpaţilor constituie garanţii suficiente pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

E adevărat că, iniţial, măsura arestării preventive iar apoi cea a arestului la domiciliu au fost proporţionale cu gravitatea acuzaţiei aduse, însă odată cu trecerea timpului, menţinerea acesteia nu ar avea niciun argument. Persistenţa motivelor plauzibile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni apreciată ca fiind de un pericol social ridicat, în mod evident nu mai este suficientă, după o perioadă de timp trebuind relevată existenţa fie a sustragerii inculpaţilor, fie a riscului săvârşirii unor noi infracţiuni, fie protejarea ordinii publice, aspecte de altfel reţinute de instanţă şi în precedenta încheiere”, precizează judecătorul de cameră preliminară în motivare.

Judecătorul de cameră preliminară a mai apreciat că „prin măsura controlului judiciar instituită în sarcina inculpaţilor, prin conţinutul concret de obligaţii, care restricţionează posibilitatea de deplasare a acestuia în afara graniţelor statului român, se asigură scopul împiedicării sustragerii lui de la judecată şi, totodată, prin celelalte obligaţii impuse, este realizat şi scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal”.