CJ BN angajează avocat pentru Radu Moldovan

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) intenţionează să angajeze o casă de avocatură care să îl reprezinte pe preşedintele Radu Moldovan în procesul cu Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN) care vrea restituirea terenului şi clădirii ce adăposteşte spitalul de pe Bulevardul Independenţei din municipiul Bistriţa. Radu Moldovan are calitatea de pârât în litigiul din instanţă deschis de UCGN după ce în 2013 el a semnat o dispoziţie de respingere a cererii de restituire. Anterior dispoziţiei de respingere, preşedintele CJ BN ar fi semnat însă o dispoziţie prin care aproba Uniunii restituirea imobilelor de pe Independenţei.

Situaţia imobilului situat pe strada Independenţei care adăposteşte câteva secţii ale Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud este departe de a fi clarificată. În acelaşi perimetru funcţionează şi Centrul pentru recuperarea copiilor cu autism „Micul Prinţ”. Imobilul respectiv este revendicat de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene încă din 2001, care susţine că a fost cândva proprietarul de drept.

UCGN revendică imobilul încă din 2000

Imobilul situat pe Bulevardul Independenţei este compus din trei corpuri de clădiri în care acum funcţionează câteva secţii ale Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud. În discuţie nu intră doar clădirile în sine, ci şi o suprafaţă importantă de teren care se întinde până în zona Centrului de Transfuzii. O parte din acest teren este în administrarea Primăriei Bistriţa, deci UCGN are şi aici depusă o astfel de cerere.

Cererile de revendicare au fost depuse la momentul oportun pe Legea 10 din 2000, când s-a emis legea pentru retrocedarea imobilelor din intravilan, însă ani de zile nu s-a întâmplat absolut nimic. În 2010, conducerea de la acea vreme a UCGN a revenit asupra cererii de revendicare, încercând să rezolve pe cale amiabilă problema.

În 2012, secretarul judeţului – Iosif Redl declara pentru Gazeta de Bistriţa că iţele problemei sunt cam încurcate.

„Suntem doar în analize şi tratative. Ei marşează pe retrocedarea imobilului în natură. Oricum problema nu este chiar aşa uşor de rezolvat. În primul rând trebuie aduse documentele doveditoare. Apoi acolo au fost de-a lungul anilor făcute nişte lucrări, au fost adăugări … Nimeni nu mai ştie exact ce a fost când a fost preluată clădirea. Acum se fac expertizele necesare, plus că trebuie să vedem cât s-a investit acolo. Vă daţi seama că de 50-60 de ani acolo a fost tot spital. Ei au ceva acte la dosar, dar aşa cum am spus trebuie analizate cu rigoare ca să vedem exact ce se restituie şi ce nu se restituie. (…) Nu ştiu exact acum cât este suprafaţa de teren aferentă imobilului de pe Independenţei, dar imaginaţi-vă că este vorba despre cele trei clădiri de acolo şi terenul se întinde până în spate unde este şi Centrul de Transfuzii. Dar mă rog, ăla nu ne aparţine şi am înţeles că acolo sunt cu Ministerul Sănătăţii în discuţii. Deci a fost de la bulevard (n. r. – Bulevardul Independenţei) până în spate pe strada Bălcescu. Ştiu că o parte din teren este şi a primăriei (n. r. – Primăria Bistriţa)”, a declarat în urmă cu trei ani pentru Gazeta de Bistriţa, Iosif Redl.

Radu Moldovan, pârât în proces

După ce Radu Moldovan a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, potrivit unor surse Gazeta de Bistriţa, el ar fi semnat o dispoziţie prin care CJ BN restituia în natură imobilul revendicat de UCGN. La scurt timp însă, Radu Moldovan a revenit asupra deciziei, el semnând o dispoziţie prin care a respins solicitarea de revendicare a Uniunii. Drept urmare UCGN a deschis o acţiune în instanţă în ianuarie 2014, iar preşedintele CJ BN figurează ca pârât.

Săptămâna trecută, consilierii judeţeni au aprobat unu proiect de hotărâre care prevede angajarea unui avocat pentru a-l reprezenta în faţa judecătorilor pe preşedintele CJ BN, Radu Moldovan, în dosarul 123/112/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

„În dosarul 123/112/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, reprezentată prin avocat, a formulat plângere împotriva Dispoziţiei nr.305/18.12.2013 emisă de către preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin care solicită restituirea în natură sau în echivalent bănesc a imobilelor, teren si construcţii, înscrise în CF nr.4335, nr. top 2083, 2084, 2085, 2086, situate în Bistriţa, str. Independenţei nr.30, judeţul Bistriţa-Năsăud, aflate în domeniul public al judeţului Bistriţa-Năsăud şi în administrarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, în care funcţionează unităţi sanitare de stat.

Prin Întâmpinarea nr. IA/1000/13.02.2014, s-a solicitat de către pârâtul Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, respingerea Plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea Dispoziţiei nr.305/18.12.2013, emisă de către Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, în principal pentru lipsa calităţii de persoană îndreptăţită, în temeiul prevederilor art.1, alin.(1), art.3, alin.(1), litera c) şi alin.(2) din Legea nr.10/2001”, se arată în expunerea de motive.

Documentul buclucaş

Mai nou, Radu Moldovan se arată convins că va câştiga acest proces cu UCGN, optimism pe care nu l-a arătat cu ceva vreme în urmă. Potrivit surselor Gazeta de Bistriţa, CJ BN ar deţine un document din care ar reieşi că, undeva prin anii 1930imobilul ar fi fost pus sub sechestru din cauza unei datorii bancare. Se pare că documentul cu pricina ar fi şi explicaţia optimismului lui Radu Moldovan, care în ultima perioadă a declarat public faptul că sunt şanse foarte mari ca procesul cu UCGN să fie câştigat.

Executarea silită, însă, nu a fost pusă niciodată în aplicare şi drept urmare datoria a fost prescrisă, spun sursele noastre, iar imobilul a rămas în patrimoniul aceluiaşi proprietar – Asociaţia Comunelor Grănicereşti Năsăudene, antecesorul UCGN.

Potrivit documentelor istorice, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este succesoarea fostei Asociaţii a Grănicerilor Năsăudeni, care reprezenta 44 de localităţi din fostul Regiment II de graniţă năsăudean, înfiinţat în înfiinţat la 12 aprilie 1762 (după unele surse la 16 aprilie 1762), în urma unui decret imperial emis de împărăteasa Austriei, Maria Tereza, care prevedea înfiinţarea „miliţiilor de graniţă”, adică a regimentelor de grăniceri austriece.

Regimentul de grăniceri a fost organizat în 12 companii, fiecare având baza de recrutare în sate bine stabilite. Arealul de recrutare a regimentului avea o suprafaţă de 3.195 kmp.

Zonele de recrutare ale celor 12 companii erau următoarele:

• Compania 1 – Monor, Gledin, Ruşii Munţi, Morăreni
• Compania a 2-a – Budacul Român, Sântioana, Mărişelu, Ragla, Şieuţ
• Compania a 3-a – Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Bistriţa Bârgăului
• Compania a 4-a – Josenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului
• Compania a 5-a – Rodna, Şanţ, Ilva Mare, Maieru, Coşna
• Compania a 6-a – Sângeorz-Băi, Măgura, Poiana Ilvei
• Compania a 7-a – Telciu, Ilva Mică, Leşu
• Compania a 8-a – Rebrişoara, Rebra Mare, Parva, Nepos
• Compania a 9-a – Năsăud, Salva
• Compania a 10-a – Telciu, Romuli, Bichighiu, Coşbuc
• Compania a 11-a – Zagra, Suplai, Poienile Zagrei, Găureni
• Compania a 12-a – Mocod, Mititei, Runc

Habsburgii au donat comunelor de grăniceri bunurile, pe care, în anul 1948, în urma unui decret, comuniştii le-au confiscat şi le-au atribuit statului român.