Cazul jurnaliştilor de la redacţia de limba română a Radio Ucraina Internaţional, cărora preşedintele Ianukovici le-a promis protecţie în faţa planurilor de desfiinţarea ale directorului radiodifuziunii, ia amploare, după ce, în urma mai multor încercări eşuate de a scăpa de ei, acesta din urmă şi-a asmuţit şeful securităţii asupra românilor.
Gazeta de Bistrița relata la sfârşitul anului trecut noua stratagemă gândită de Taras Avrahov, preşedintele Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei pentru a lichida redacţia emisiunilor în limba română, care de 45 de ani activează în cadrul postului de radio „Ucraina-Internaţional”.
Acesta a înaintat Comitetului de stat al Ucrainei pentru Televiziune şi Radiodifuziune decizia de a transfera redacţia română la Cernăuţi, în cadrul Companiei regionale de stat de tele – radio – difuziune, unde exista deja o redacţie în limba română, care pregăteşte emisiuni la nivel regional. Această măsură ar duce la lichidarea acestei redacţii şi la dispariţia celor 4 ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română pe care le realizează zilnic colectivul redacţiei emisiunii în limba română la radio “Ucraina Internaţional”.
Despre acest proiect al directorului Avrahov jurnaliştii redacţiei româneşti de la radio „Ucraina-Internaţional” au aflat din timp de la colegii ucraineni din cadrul Ministerului respectiv şi s-au adresat din nou Preşedintelui Ucrainei Victor Ianukovici, primului ministru Mykola Azarov, Preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei Volodymyr Rybak, Preşedintelui Comitetului de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune a Ucrainei domnului Kurdinovyci cu aceeaşi rugăminte, de a nu lichida redacţia română de la radio „Ucraina-Internaţional”, deoarece transferarea acesteia la Cernăuţi nu înseamnă altceva decât desfiinţarea treptată a redacţiei româneşti.
Urmăriţi de şeful de la securitate
”Li s-a răspuns că cererea va fi examinată dar au observat că, de la sfârşitul anului trecut, sunt urmăriţi de către şeful secţiei de securitate Olexandr Mikolaenko şi adjunctul acestuia din cadrul Companie Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei, care au parcurs aproape 600 kilometri de la Kiev până la Cernăuţi cu un microbuz special, având un document-dispoziţie semnat de domnul Taras Avrahov, în care se specifica că, până în data de 31 decembrie 2013, aceşti doi funcţionari, împreună cu şoferul microbusului CNRU, trebuie să ajungă la Cernăuţi şi să afle la ce oră vin la serviciu jurnaliştii redacţiei româneşti şi la ce oră pleacă acasă.
Jurnaliştii români sunt îngrijoraţi că se recurge la astfel de practici – supraveghere şi urmăriri – care vor duce treptat la distrugerea colectivului şi la lichidarea acestei redacţii.
De când există această redacţie, jurnaliştii au pus accentul pe operativitatea şi calitatea informaţiilor şi nicidecum pe orarul de muncă, care întotdeauna a fost depăşit. Despre ce fel de libertate a cuvântului mai poate fi vorba, dacă jurnaliştii sunt urmăriţi de către serviciul de securitate al CNRU?”, scrie transmedia.
Amintim că în primăvara lui 2013 a mai fost o încercare de a reduce numărul de jurnalişti români din cadrul acestui colectiv şi de a lichida redacţia românească. Graţie sprijinului primit din partea Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, intervenţiilor din partea Administraţiei Preşedintelui Ucrainei, Primului Ministru al Ucrainei, Împuternicitului Radei Supreme a Ucrainei în drepturile omului, Ministrului de Externe al Ucrainei, Deputatului poporului din Ucraina, domnului Ion Popescu, şi al altor instituţii internaţionale, s-a reuşit să fie “salvată” această redacţie, însă nu şi colectivul ei în componenţă deplină. Atunci au fost reduşi 25 la sută din numărul angajaţilor.
”Reducerea cheltuielilor”
Vestea că redacţia de limba română este inclusă pe lista departamentelor de limbă străină pe care Radio Ucraina Internaţional le-ar putea desfiinţa ca parte din procesul de reorganizare al Companiei Naţionale de Radiodifuziune a fost dată chiar la cel de-al IV-lea Congres anual al Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români.
Astfel, Carolina Jitaru, redactor de ştiri la Radio Ucraina Internaţional, a precizat că, în cadrul unui proces de optimizare a activităţii şi de reducere a cheltuielilor, Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei a înaintat Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al Ucrainei propunerea de desfiinţare a Redacţiei Emisiuni în Limba Română a postului Radio Ucraina Internaţional. Jurnalista a cerut sprijinul mass-media din România şi din Europa pentru ca aceasta să facă demersuri şi memorii în sprijinul menţinerii redacţiei de limba română la care lucrează.
Redacţia emisiuni în limba română a postului de radio „Ucraina-Internaţional” a fost fondată în anul 1968. Prima emisiune în limba română a fost lansată în eter la 1 iunie 1968. Cei 12 angajaţi ai redacţiei pregătesc zilnic mai mult de patru ore de program. „Avem trei intervenţii pe zi. Transmitem prin satelit, în reţeaua internet şi pe unde medii. Ne ascultă, evident, cunoscătorii de limba română din regiunea Cernăuţi, Suceava, Botoşani şi în câteva raioane limitrofe din Republica Moldova; prin satelit şi pe internet ne ascultă vorbitorii de limba română şi toţi cei interesaţi din toată lumea”, a declarat Carolina Jitaru pentru TVR. Aceasta a precizat că economia făcută de autorităţile ucrainene ar fi de aproximativ 20.000 de euro pe an.
BOX
Modelul sârbesc prinde aripi
Folosirea anchetelor de securitate pentru a intimida minoritatea română în demersurile sale de a-şi exercita drepturile civile a devenit o practică la ordinea zilei într-o altă ţară vecină, Serbia. În toamna lui 2013, credincioşi români din Serbia au participat la sfinţirea unei troiţe din Podgoroţ, în Valea Timocului, Serbia, motiv pentru care au fost anchetaţi de securitatea sârbă din Bolievaţ. Oamenii, speriaţi de acţiunea securităţii sârbe, au reclamat acest abuz, precizând că sunt anchetaţi de Zoran Dinici, angajat al Securităţii sârbe din Bolievaţ.
”Permanent suntem presaţi aicea, oamenii apropiaţi de Biserica Ortodoxă Română, credincioşii, membrii asociaţiei noastre. Acum ne anchetează securitatea din Serbia. De când s-a mediatizat faptul că ridicăm o troiţă, am fost contactaţi din partea securităţii sârbe de domnul Dinici. S-a dus la oamenii care au dat câţiva ari de la ei pentru terenul din jurul troiţei, pentru locul în care românii să se poată ruga la Dumnezeu în limba maternă, un loc în care să se facă şi slujbă, pentru că e un sat destul de mare”, scrie Zavisa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, asociaţie a românilor din Serbia.
Diana Gabor
