Romanii din Italia au avut o sansa istorica de a fi alesi si de a-si alege conationalii in consiliile administrative ale localitatilor din Italia. La turul de scrutin de la mijlocul lunii mai, cateva zeci de romani au intrat in cursa pe listele formatiunilor politice italiene, insa nici unul dintre acestia nu a fost ales, probabil si datorita participarii reduse a comunitarilor la vot. Scrutinul nu a fost lipsit de incidente, cativa romani fiind acuzati ca si-au vandut votul pentru cateva zeci de euro.
Romanii cu resedinta legala in Italia au avut ocazia de a vota, dar si de a candida la alegerile locale de anul acesta. Din pacate, candidatii romani s-au numarat printre marii perdanti ai scrutinului din 12 si 13 mai, nereusind sa adune suficiente voturi pentru a-si asigura un loc in consiliile locale dupa primul tur. Si partidul lui Berlusconi, coalitia de guvernare centru-dreapta (PDL-ul premierului si Liga Nordului) a suferit o infrangere semnificativa, dupa ce adversarii au castigat dupa primul scrutin primariile oraselor Torino si Bologna. Pentru restul oraselor si provinciilor, numele primarilor si ale consilierilor municipali vor fi cunoscute dupa al doilea tur. Partidele de centru-stanga au luat intre 25% si peste 50% din voturi, fata de alianta de guvernare, care a luat intre 25% si 40%, in functie de oras.
Partidul lui Berlusconi, ramas in urma
Cel mai mult l-au dezamagit pe actualul prim-ministru italian rezultatele din Milano, orasul sau natal.Primarul de centru-dreapta al orasului lombard, Letizia Moratti, a fost depasita cu circa sapte procente de adversarul sau Giuliano Pisapia, sustinut de coalitia de centru-stanga. Moratti a obtinut 41,6 la suta din voturi fata de 48% cat si-a adjudecat rivalul sau.
Cele cateva zeci de romani care au candidat la alegerile din Peninsula nu au reusit sa stranga numarul suficient de voturi pentru a intra in administratiile locale. Cu toate acestea, participarea romanilor la scrutin, atat ca votanti, cat si ca si candidati, a fost un exercitiu al influentei politice pe care un grup minoritar atat de larg o poate exercita in virtutea drepturilor pe care i le confera o democratie.
30 de euro votul
Potrivit presei italiene, in pofida campaniei guvernamentale privind riscurile votului ilegal, alegerile locale prezinta in continuare „oportunita-ti de business”, informeaza “Adevarul” Italia. Traficantii de voturi ofera aproximativ 30 de euro pentru fiecare vot, iar potrivit datelor Biroului Electoral, la ultimul tur de scrutin, au intrat in atentia fortelor de ordine si o serie de alegatori romani, rezidenti in sudul tarii. Publicatia arata ca trei dintre acestia, doua romance din regiunea Puglia si Campania si un roman din regiunea Lazio, langa Roma, au fost prinsi in timp ce fotografiau buletinul de vot cu telefonul mobil. Acestia risca pana la trei ani de inchisoare si o amenda usturatoare, intre 300 si 1.000 de euro.
In cazul romanului din Vallerano, presa locala citeaza surse din politie, potrivit carora romanul ar fi votat in favoarea candidatului sustinut de coalitia premierului Silvio Berlusconi. Acesta era un punct fierbinte pentru alegerile locale, dupa ce la scrutinul trecut primarul a fost ales cu o diferenta de 35 de voturi, de data aceasta situatia fiind similara. Primarul reales a sustinut ca „niciun simpatizant al coalitiei nu a fost obligat sa voteze in favoarea sa, iar romanul respectiv a fotografiat votul exprimat doar pentru ca-si dorea un… suvenir”. Totusi, filiala din loca-litate a Partidulului Democrat, parte din opozitie, a anuntat ca va solicita o ancheta, avand in vedere ca multi romani din localitate s-au inscris pe ultima suta de metri pe listele electorale.
24.000 de romani la urne
Desi in cele 1.170 de localitati unde s-au organizat alegeri pe listele electorale s-au inscris foarte multi romani, in marile orase, unde numarul romanilor depaseste zeci de mii de rezidenti, mult mai putini au fost interesati de scrutin. Conform cifrei obtinute de “Gazeta Romaneasca” de la Ministerul de Interne italian, rezulta ca din numarul comunitarilor inscrisi pe listele electorale de la primariile de rezidenta, cu 15 zile inainte de data alegerilor, cei mai multi au fost romani, in numar de 24.302, dintre care 10.648 barbati si 13.654 femei.
Analizand aceste date, publicatia romaneasca din Italia trage concluzia ca cetatenii comunitari nu sunt interesati de aceste alegeri. “Aceste alegeri intereseaza un corp electoral de peste 10 milioane de italieni si doar 37.000 comunitari, adica 0,3% dintre cei care se pot prezenta la urne duminica si luni. In acelasi timp, comunitarii reprezinta circa 2% din populatia din Italia”, se scrie in articol. Aceasta diferenta se poate constata analizand primarie cu primarie. La Torino, din 55.000 rezidenti comunitari, doar 3.400 au cerut sa voteze. La Milano, pot vota 3.700 din 26.000 de rezidenti comunitari, la Bologna 1.100 din 9.000, iar la Napoli 350 din 5.000.
Candidati romani la fiecare partid
53 de cetateni romani au cerut si obtinut de la Autoritatea Electorala Permanenta de la Bucuresti certificatul necesar depunerii candidaturii, la care se adauga romanii cu cetatenie italiana, care nu au avut nevoie de documentul emis de autoritatile din tara. La Torino, la alegerile locale s-au inscris pe lista candidatilor 13 romani, impartiti intre toate gruparile politice. Sorin Parastie, medic roman din Torino, a participat la alegeri pe listele Popolo della Libertà (PdL), sustinand candidatura lui Michele Coppola pentru postul de primar. A obtinut 60 de voturi, insa pe care le pune pe seama timpului scurt si a lipsei unei strategii electorale mai puternice, potrivit publicatiei “Gazeta Romaneasca”. Sorin Parastie are 49 de ani si lucreaza la o clinica de langa Torino. Pe listele PD de la Torino a candidat si Geanina Toma, o romanca de 31 de ani originara din Roman, judetul Neamt. Aceasta a obtinut cele mai multe voturi dintre candidatii romani de la Torino, 346, dar nu va intra in consiliul comunal.
La Milano, au intrat in ringul electoral trei romani: regizoarea ieseanca Maria Stefanache, stabilita de aproape doua decenii in Italia, pe o lista civica de stanga; Valentin Valdman, economist absolvent la prestigioasa universitate “Politecnico” Milano, pe listele partidului lui Silvio Berlusconi, Popolo della Libertà; Florina Nedelcu pentru “Alleanza di centro”.
Mai multe voturi in orasele mici
In orasele mai mici si in mediul rural, participarea politica a romanilor a fost mai pronuntata. La Arezzo, oras de 100.000 de locuitori din regiunea Toscana, unde si-au prezentat candidatura trei romani, s-au inscris pe liste 710 conationali. La Ciampino, comuna cu 38.000 de rezidenti, aflata la doi pasi de Roma, pe liste au fost patru candidati, fiind 237 de conationali inscrisi sa voteze.
Romanii nu participa pentru prima data la alegerile administrative din Italia. In aprilie 2008, la Roma, printre candidatii romani s-a numarat si Ramona Badescu, pe lista civica a actualului primar, Gianni Alemanno, insa obtinut doar 54 de voturi. Mult mai bine s-a clasat contracandidatul roman pe lista de stanga, Gabriel Rusu, care a obtinut 766 de voturi, care a ratat scaunul de consilier pentru ca partidul sau a pierdut alegerile.
In iunie 2009, romanii au reusit sa fie alesi in consiliile primariilor, cel mai important rezultat fiind obtinut de Nona Evghenie, aleasa consilier in primaria de la Padova cu 330 de voturi.
Diana Gabor
