Reabilitarea drumurilor din staţiunea Sângeorz-Băi a devenit în ultimele zile subiect de discuţii aprinse pe reţeaua de socializare Facebook.
Nemulţumit de felul în care decurg lucrurile, un cetăţean din localitate a postat pe o pagină intitulată „Sângeorz-Băi” poze cu lucrările care se execută la ora actuală în oraşul-staţiune.
Deşi mulţi comentatori spun că lucrările sunt făcute de mântuială, există însă şi voci care îi îndeamnă pe locuitorii din Sângeorz să aibă răbdare până când acestea vor fi gata pentru a vedea rezultatul final. De aceeaşi părere este şi primarul Roland Venig. El crede că persoana care a postat pozele s-a pripit, în condiţiile în care investiţia va fi gata abia în luna iunie a anului viitor.
Mai mult decât atât, Roland Venig este convins că odată ce lucrările vor fi finalizate, oraşul staţiune Sângeorz-Băi va fi unul european, iar turiştii vor veni în număr cât mai mare aici pentru a se relaxa şi a se trata.
Proiectul privind dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Sângeorz-Băi este realizat în baza unui parteneriat între Primăria Sângeorz-Băi şi Primăria Turda din judeţul Cluj, valoarea lui totală fiind de 50 de milioane de lei.
Unii pro, unii contra
Zilele trecute, un cetăţean din Sângeorz-Băi a postat pe Facebook câteva poze cu drumurile din staţiune, aflate în plin proces de reabilitare, în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. La scurt timp, zeci de oameni din localitate au început să-şi exprime părerea prin comentarii, unele pro, altele contra, vis-a-vis de ceea ce se întâmplă la ora actuală în oraşul lor.
„În cazul în care nu se vor lua măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, aceste imagini împreună cu sesizarea aferentă vor fi trimise către: firma STRABAG România, STRABAG Austria, Inspectoratul de Stat în Construcţii, presă, directorul general al firmei de Dirigenţie Şantier şi nu în ultimul rând Instituţiilor Uniunii Europene”, a precizat cel care a postat pozele.
„Lucrările sunt sub orice critică!!! Ruşine să le fie celor care ameninţă şi celor care ne cred nişte incapabili şi nişte"cicoflenderi"!!!Trebuie să fim uniţi şi să mergem înainte ca nişte adevăraţi Sângeorzeni!”, crede Nica Haruţă.
O altă persoană a declarat că „eu, Dacian Măgurean, susţin acest demers. Felicitări Sângeorz Băi pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume! Toată susţinerea mea în continuare, nu vă lăsaţi intimidaţi! Vă pot pune şi eu la dispoziţie fotografii. Sperăm că instituţiile abilitate se vor sesiza şi vor lua măsurile de rigoare. Împreună vom reuşi!”
Există însă şi persoane care aşteaptă ca mai întâi lucrările să fie finalizate, după care să se pronunţe. Deşi unii dintre concetăţenii săi se tem de faptul că atunci când plouă există riscul ca apa să le intre în curţi, Gabor Solomon spune că „din surse de încredere am aflat că la fiecare cămin de scurgere este semn şi după ce se toarnă asfaltul se va freza o gaură aşa cum scrie la carte şi se va pune capacul. După aceea cu ajutorul unor utilaje speciale se va curăţa şi cauciuca toată canalizarea făcându-se racorduri fără a se strica asfaltul. Nu am văzut aceste utilaje dar am încredere. E imposibil să rămână străzile fără capace de canalizare”.
Şi Dudu Cordoş susţine că „atâta timp cât suprafaţa drumului nu e adusă la cota finală, nici canalizările nu sunt gata, deci încă nu pot prelua debitele. Să vedem pozele de pe o stradă finalizată, cu capacele de scurgere pluvială montate, etc. În pozele acestea lucrarea nefiind gata, e irelevant”.
Roland Venig cere răbdare
Primarul din Sângeorz-Băi, Roland Venig, consideră că cel care a postat pozele s-a cam pripit, din moment ce lucrările vor fi gata abia la anul. El a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că „nu e corect ceea ce se întâmplă în condiţiile în care, aşa cum reiese şi din poze, lucrările nu sunt gata încă. După părerea mea, oamenii se cam pripesc şi fac afirmaţii fără să aştepte rezultatul final. Ei cred că de vină e primarul, dar eu nu sunt decât un ordonator de credite, lucrarea e plătită de Uniunea Europeană. Oamenilor le place să îşi dea cu părerea, iar eu nu îi pot opri. Totuşi, ar trebui să vedem cum va arăta în final Sângeorzul, apoi să vorbim. Cât despre cei care postează comentarii, doar vreo 10 la sută locuiesc la ora actuală aici, restul sunt plecaţi”.
Reabilitarea drumurilor din Sângeorz-Băi a început anul acesta în luna martie şi va fi gata în luna iunie a lui 2011, conform celor spuse de edil. Proiectul, intitulat Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivităţii Regiunii Nord-Vest (Turda –Sângeorz-Băi), este derulat de Primăria Sângeorz-Băi, în parteneriat cu Primăria Turda. Valoarea lui totală este de 50 de milioane de lei, bani veniţi de la Uniunea Europeană, dintre care circa 30 de milioane de lei sunt destinaţi staţiunii Sângeorz-Băi şi restul de 20 de milioane de lei vor merge la Turda. Investiţia se derulează prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă si promovarea turismului”, iar lucrările sunt executate de firma care a câştigat licitaţia în acest sens – SC STRABAG SRL.
„STRABAG este cea mai mare firmă de construcţii din Austria. Sunt cunoscuţi ca fiind serioşi în toată lumea tocmai pentru că îşi fac treaba ca la carte. Noi lucrăm cu filiala din Cluj, care la fel, are oameni serioşi. O astfel de firmă nu îşi permite să îşi bată joc de drumurile din Sângeorz, cum spun unii”, a mai explicat Venig.
În cadrul proiectului vor fi reabilitate străzile pe o lungime de aproximativ şase kilometri în Sângeorz-Băi şi peste trei kilometri în Turda. De asemenea, peste 11.000 metri pătraţi de alei şi circa 7.000 metri pătraţi de parcări vor fi amenajate în Sângeorz-Băi, iar în Turda 9.000 metri pătraţi de parcări. Totodată, în Turda va fi amenajată o staţie terminală pentru transportul urban de călători.
Iulia Bartha
SC STRABAG SRL are ca domeniu de activitate construcţia clădirilor rezidenţiale şi nerezindenţiale, având sediul-mamă în Austria.
Filiala din România a fost înfiinţată în 1994 şi avea în 2009, conform www.listafirme.ro, 569 de angajaţi, un profit net de aproape 20 de milioane de lei şi o cifră de afaceri de 513 milioane de lei.
