Ovidiu Puţura este pentru a doua lună după gratii, judecătorii Curţii de Apel admiţând cererea procurorilor DNA de prelungirea a mandatului de arestare preventivă. Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti a fost menţinută şi de Instanţa supremă. În plus, fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a pierdut şi procesul cu Consiliul Superior al Magistraturii care anul trecut a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva lui. Legăturile lui Ovidiu Puţura cu breasla notarilor par să fie mult mai adânci decât se observă la o primă vedere, Puţura având o contribuţie directă la sporirea veniturilor acestora, prin intermediul unei iniţiative legislative.
Ovidiu Puţura este acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită şi a fost arestat preventiv pe 21 ianuarie. Potrivit procurorilor DNA, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.
În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale. Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.
Totul pentru notari
Legăturile lui Ovidiu Puţura cu breasla notarilor sunt mult mai puternice decât ceea ce se vede la suprafaţă. Potrivit ziaruldeinvestigatii.ro, fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a pus umărul din greu pentru întocmirea unui proiect legislativ care dacă ar deveni lege ar avea un rezultat fantastic de bun în ceea ce priveşte veniturile financiare ale notarilor. Efortul lui Puţura nu ar fi fost unul gratuit, fiindcă influenţa sa asupra notarilor publici s-ar fi majorat considerabil.
Mai precis discutăm despre proiectul de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari. În prezent, nu este necesară legalizarea pentru toate tipurile de traduceri, unele dintre ele fiind perfect valabile din punct de vedere legal dacă poartă apostila traducătorului autorizat. Practic, prin punerea apostilei, traducătorul îşi asumă deplina răspundere, inclusiv din punct de vedere penal, privind conformitatea textului tradus cu cel iniţial. Deocamdată, doar 20-30% din traducerile realizate până acum în România au avut nevoie de legalizare prin aportul notarilor. Dacă proiectul întocmit de Puţura va deveni lege, atunci clienţii traducătorilor autorizaţi vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunar, cam de trei ori mai mult, potrivit ziaruldeinvestigatii.ro, fiindcă va fi nevoie şi de o legalizare din partea notarilor publici. Acest lucru duce de fapt la o creştere considerabilă a veniturilor acestora.
Partea financiară nu ar fi mare lucru în comparaţie cu lovitura pe care ar încasa-o traducătorii autorizaţi, care pot fi aleşi fără restricţii deocamdată, cărora li se îngrădeşte dreptul de a desfăşura şi alte activităţi în afara celor care au legătură cu sistemul de Justiţie, lăsându-i fără o parte importantă din venituri. Mai mult decât atât, prin proiectul iniţiat de Puţura, traducătorului judiciar i se interzice negocierea tarifelor și este obligat să încaseze aceeaşi sumă, stabilită prin ordin, pentru toate serviciile pe care le prestează, prevedere considerată anticoncurențială de traducători. Mai ales că proiectul introduce şi o prevedere prin care se instituie interdicţia de a refuza prestarea serviciului.
Mai stă o vreme la beci
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura nu a scăpat încă de arestul preventiv. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, pe 17 februarie, că Puţura va rămâne după gratii. Procurorii DNA au solicitat prelungirea pentru încă 30 de zile a măsurii de arest preventiv pentru fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cerere admisă de instanţa bucureşteană. Astfel, Ovidiu Puţura va rămâne în arest până pe 22 martie.
„Admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. În baza art. 236 C.proc.pen. dispune prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul PUŢURA OVIDIU, pentru o perioadă de 30 de zile, de la 21.02.2015 la 22.03.2015 inclusiv. Respinge ca nefondată cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive. În baza art.275 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 17.02.2015”, este soluţia dată de judecătorul de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel Bucureşti.
Ovidiu Puţura a contestat decizia instanţei Curţii de Apel Bucureşti, contestaţia fiind judecată de Instanţa Supremă, însă fără succes.
„Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de inculpatul Puţura Ovidiu împotriva încheierii F/DL din 17 februarie 2015 din Camera de Consiliu, pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II a Penală în dosarul nr. 1004/2/2015. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă”, este decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată pe data de 21 februarie.
A pierdut şi războiul cu CSM
Ca şi cum prelungirea măsurii de arest preventiv pentru încă 30 de zile nu ar fi fost de ajuns, Ovidiu Puţura a mai primit o lovitură săptămâna trecută, el pierzând procesul cu Consiliul Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis, la jumătatea lunii iunie a anului trecut, acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva lui Ovidiu Puţura, care era la acel moment judecător detaşat în cadrul Ministerului Justiţiei.
Ovidiu Puţura a încălcat articolul 8 litera c) al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care stipulează faptul că „judecătorilor şi procurorilor le este interzis să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome”. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţieia deţinut în paralel funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător, potrivit acţiunii disciplinare întocmite de Inspecţia Judiciară, el încălcând astfelinterdicţia de a ocupa o funcţie în afara celor compatibile cu cea de magistrat.
Ovidiu Puţura a contestat măsura la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Puţura Ovidiu împotriva hotărârii din 11 iunie 2014, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară”, a stabilit, luni, ICCJ.
