Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost la un pas să piardă un proiect pe fonduri europene în valoare de 600.000 de euro din cauza Biota Research and Consulting, o firmă bucureşteană cu doar un angajat, care după doi ani de muncă a ajuns la concluzia că nu-şi poate duce la capăt îndatoririle din pricina lipsei resurselor.
Pe ultima sută de metri, Parcul Naţional Munţii Rodnei a reuşit să obţină o prelungire cu doi ani, până în 2015, a perioadei de implementare a unui proiect pe fonduri europene. Perioada iniţială de implementare a acestui proiect finanţat în mare parte din fonduri europene a fost 2010-2013.
Proiectul în cauză, „Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei”, are un buget total de 600.000 de euro şi vizează evaluarea stării de conservare a habitatelor speciilor, precum şi un sistem de monitorizare a acestor specii.
Obiectivul general al proiectului constă în elaborarea şi implementarea unui sistem performant şi eficient de conservare a biodiversităţii în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Proiectul urmăreşte armonizarea planului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei cu obiectivele sitului Natura 2000 şi Rezervaţiei Biosferei.
În acest sens s-au desfăşurat activităţi de cartare a habitatelor de interes comunitar din parc, cartarea speciilor de interes comunitar, evaluarea stadiului de conservare a acestora, precum şi pregătirea planurilor de monitorizare a stadiului de conservare a habitatelor şi speciilor comunitare.
Demersul este cu atât mai important cu cât Parcul Naţional Munţii Rodnei este pe primul loc la numărul de specii de floră şi faună, surclasând cu cele 6.500 de specii de floră şi faună chiar şi Delta Dunării.
379.000 de lei pentru cartare, evaluare şi monitorizare
De hărţile pedologică, hidrologică şi geologică, precum şi de planurile de monitorizare şi cursul de instruire privind tehnicile de monitorizare a speciilor şi habitatelor comunitare trebuia să se ocupe Biota Research and Consulting.
Firma bucureşteană a pus mâna în 2011 pe contractul pentru asistenţă, cartare, evaluare şi monitorizare, cu o valoare de 379.000 de lei şi avea la dispoziţie 26 de luni pentru a finaliza lucrările.
Lucrările desfăşurate de firmă s-au întins pe doi ani, iar după doi ani, societatea comercială a ajuns la concluzia că nu poate să-şi onoreze contractul, asta după ce l-a întârziat destul de mult. Astfel, pe ultima sută de metri, Biotica Research and Consulting anunţă Parcul Naţional Munţii Rodnei că nu mai poate să ducă la capăt lucrările din lipsă de fonduri.
Firma bucureşteană urma să primească onorariul pentru lucrări abia după ce acestea erau gata, iar rezultatele muncii lor erau predate Parcului Naţional Munţii Rodnei. Pentru că nu şi-a primit banii pentru lucrări, acestea nefiind finalizate, firma a refuzat să predea Parcului Naţional Munţii Rodnei rezultatele şi datele adunate în urma cercetărilor.
„După doi ani de muncă asiduă au renunţat la contract. Ei au spus că nu mai pot să facă faţă, plata făcându-se abia la final. Datele nu le-am primit pentru că nu şi-au primit nici ei banii. Acum încercăm să găsim o altă firmă care să refacă totul”, explica într-o întâlnire cu presa Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Parcul Naţional Munţii Rodnei a reuşit să obţină o prelungire a perioadei de implementare a proiectului, însă cu toate acestea, timpul nu pare să fie suficient pentru refacerea tuturor lucrărilor desfăşurate de firma în cauză în doi ani.
„E o muncă infernală şi puţin timp la dispoziţie. Trebuie să refacă până în septembrie anul viitor tot ce s-a făcut în doi ani. După sărbători vom căuta o altă firmă care să se ocupe de asta”, a completat Claudiu Iuşan.
Potrivit acestuia, noua firmă care va trebui să refacă lucrările nu are la dispoziţie 26 de luni precum Biotica Research and Consulting, ci doar jumătate de an.
Contract de sute de mii de lei, câştigat de o firmă cu un angajat
Deşi reprezentanţii Parcului Naţional Munţii Rodnei au spus că Biotica Research and Consulting este dizolvată, se pare că firma funcţionează nestingherită în continuare. Firma bucureşteană cu doar un angajat are drept obiect de activitate cercetare – dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie şi funcţionează din anul 2009.
Biotica Research and Consulting a avut în 2013 o cifră de afaceri de doar 26.146 de lei, un profit net de 0 lei şi pierderi de 17.841 de lei. Datoriile totale ajungeau şi ele la 10.143 de lei.
În 2012 păreau să o ducă niţel mai bine, cifra de afaceri ajungând la 58.962 de lei, profitul net la 25.000 de lei, iar pierderile erau pe 0. Datoriile erau însă mai mari, ajungând la aproape 20.000 de lei.
Şi în 2010, înainte de încheierea contractului firma o ducea mai bine decât în 2013. Cifra de afaceri ajungea la 42.000 de lei, profitul net la aproape 30.000 de lei, iar pierderile erau pe 0. Datoriile ajungeau la 25.362 de lei.
Întrebarea rămâne: cum a reuşit o firmă cu doar un angajat şi cu datorii să pună mâna pe un contract în valoare de 379.000 de lei, sumă de 10 ori mai mare decât cifra de afaceri a societăţii comerciale?
PNMR rămâne la Regia Naţională a Pădurilor încă 10 ani
Reprezentanţii Parcului Naţional Munţii Rodnei au primit totuşi o veste bună la final de 2014: PNRM rămâne în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor încă 10 ani.
Asta după ce în 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Radu Moldovan susţinea sus şi tare că instituţia pe care o conduce vrea să preia administrarea Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Deşi nu a apucat să preia Parcul Naţional Munţii Rodnei, Radu Moldovan anunţa încă de pe atunci schimbări menite să vină în sprijinul primarilor care au suprafeţe însemnate de teren în parcul naţional, dar şi a agenţilor economice.
„Eu nu pot să înţeleg, oricât de restrictivă ar fi o lege, să lăsăm pădurea să se distrugă? Zeci de mii de hectare atacate de insecte şi de alte lucruri şi să nu mergem să blocăm distrugerea ei pentru că nu ştiu cine ne încurcă. Lucrurile mi se par aberante.(…) Toate cererile făcute de proprietarii de păduri, respectiv primari, sunt cereri de bun simţ, adică lăsaţi-ne să facem ce facem de sute de ani: să mergem cu oile în păşunile alpine. E aberant ce se întâmplă în momentul de faţă fiindcă nimeni nu cere să distrugă pădurea”, susţinea Radu Moldovan în primăvara lui 2014.
Dacă atunci reprezentanţii Parcului Naţional Munţii Rodnei erau rezervaţi în declaraţii privind acest subiect, odată clarificată situaţia administrării PNMR, aceştia susţin că nu era o idee tocmai bună ca parcul să fie preluat de Consiliul Judeţean.
„Eu mă bucur foarte mult că pentru încă 10 ani va continua Regia (n.r. – Regia Naţională a Pădurilor). Riscul este politizarea sistemului, pentru că se fac presiuni pentru luarea anumitor decizii. Aceste lucruri s-au întâmplat şi în Parcul Naţional Ceahlău şi Platoul Mehedinţiului, care au fost preluate de autorităţile locale. Aceste lucruri însă nu s-au întâmplat în Parcul Naţional Munţii Rodnei”, a spus în decembrie la ultima întâlnire cu presa biologul Claudiu Iuşan.
