Pădurea se apără în pădure! Gheorghe Ivan: „Principala problemă a Inspectorului Pădurii este că nu are acoperire peste tot”

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni „Nostra Silva” din România solicită Guvernului repunerea în dezbatere publică a pachetului de măsuri privind tăierile ilegale. Proprietarii de păduri pun la îndoială eficienţa măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, pe care le consideră greşit orientate.

Actualul sistem de control al legalităţii masei lemnoase din România este unul abuziv şi ineficient, consideră vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni „Nostra Silva”, care solicită adoptarea unui alt gen de măsuri prioritare pe domeniul pădurilor, care să susţină industria naţională a lemnului.

Date si informaţii contradictorii

“Dacă avem 8,8 milioane metri cubi de tăieri ilegale, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, cum este posibil ca administraţia silvică, cu peste 20.000 angajaţi, cu răspundere gestionară pentru orice tăiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 de metri cubi anual, iar toate organele de control la care se adaugă sesizările populaţiei prin serviciul 112 şi „Inspectorul pădurii” să conducă la confiscări fizice sub 30.000 mc?”, se întreabă Cătălin Tobescu, vicepreşedintele „Nostra Silva”.

Răspunsul la întrebare, în opinia reprezentantului proprietarilor de păduri este că eficienţa măsurilor de control este în continuare foarte redusă, iar controlul este greşit orientat, spre transportatori şi procesatori, şi nu către pădure.

Cum funcţionează Inspectorul Pădurii

Inspectorul Pădurii este o aplicaţie care poate fi descărcată pe telefonul mobil, dând posibilitatea fiecărui cetăţean să se implice în monitorizarea transporturilor de lemn. Inspectorul Pădurilor a fost gândit să îmbunătăţească aplicaţia Radarul Pădurilor şi să dea cetăţenilor acces direct la baza de date SUMAL, în care sunt stocate datele referitoare la orice transport de lemn din România.

Odată introdus în aplicaţie, de pe telefonul mobil, numărul maşinii care transportă masă lemnoasă va spune imediat dacă codul de transport al lemnului este valid sau nu. Dacă este valid, se afişează data validării, numărul vehiculului, tipul de lemn pe care îl transportă şi volumul de lemn. Dacă nu este valid, se afişează această informaţie, ceea ce înseamnă că există posibilitatea ca transportul să fie ilegal. În această situaţie trebuie sunat la 112, de unde dispecerii anunţă Poliţia şi Gărzile Forestiere, care trebuie să intervină imediat, să oprească transportul şi să verifice legalitatea documentelor.

Activităţi de control abuzive?

În opinia Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni, un număr mare de confiscări, pe care le clasifică drept abuzuri ale organelor de control, îl constituie cele determinate de “constatări de diferenţe”, în timpul controlului circulaţiei masei lemnoase, între volumul înscris în documentele de însoţire şi cel constatat de organele de control. Alte amenzi sau confiscări se datorează unor erori umane de operare sau întârzieri de raportare în sistemul SUMAL, ceea ce nu înseamnă lemn tăiat ilegal. În aceeaşi situaţie sunt şi diferenţele care se încadrează în marja de eroare între volumul expediat şi cel recepţionat.

„Activitatea de control are loc unde nu trebuie, respectiv în drum sau în fabrică, mai puţin acolo unde se produce furtul, respectiv în fondul forestier sau, pe înţelesul publicului larg, «la cioată»”, este de părere şi Ciprian Muscă, preşedintele unei asociaţii din Bucovina, membră a federaţiei.

Pădurea trebuie apărată …în pădure

„Silvicultorii trebuie să îşi apere pădurea în pădure, controlând gestiunea pe care o au, şi nu doar pe drumuri”, este de părere şi directorul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, Gheorghe Ivan.

„Noi putem controla transporturile doar pe drumurile forestiere, amplasând bariere sau puncte de control. Pe drumurile publice nu avem dreptul. Existau mai demult acele puncte de control ale noastre, puncte de trecere obligatorie. Mai sunt doar în unele locuri. În multe părţi nu mai există puncte de control pentru că fondul forestier s-a fărâmiţat foarte mult”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul Gheorghe Ivan.

Dacă în judeţul Bistriţa-Năsăud existau mai demult şapte ocoale silvice ale statului, acum mai sunt doar două, în timp ce numărul celor private este de 15, ceea ce a dus practic la dispariţia sistemului de control al transporturilor de lemn în pădure, direct de către silvicultori.

„Vă dau un exemplu, la Sângeorz Băi, unde fostul Ocol Silvic cuprindea două văi, Anieş şi Cormaia. Acum numai pe Valea Anieşului sunt cel puţin cinci ocoale. Ori ca să amplasezi pe o vale o barieră trebuie să colaboreze cinci ocoale, ceea ce este mai greu şi nici legea nu-i obligă”, spune Ivan.

Zona de acoperire a Inspectorului Pădurii, principala problemă

Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administrează undeva în jur de 12% din suprafaţa de fond forestier a judeţului, ceea ce înseamnă aproximativ 28.000 de hectare din totalul de 192.000 de hectare de pădure, dintre care doar 12.000 mai sunt proprietatea statului.

Conform celor precizate de şeful Direcţiei Silvice, în aria administrată de stat nu au fost cazuri de furturi masive de lemn. Reprezentantul Direcţiei Silvice din Bistriţa-Năsăud spune că, totuşi, Inspectorul Pădurii şi-a atins scopul.

„Nu am auzit pe cineva să se plângă de abuzuri făcute de organele de control. Eu consider că, cu siguranţă Inspectorul Pădurii şi-a atins scopul, chiar dacă nu în totalitate, pentru că hai să zicem că a avut mici scăpări pe ici pe colo, mă refer aici la transporturile cu căruţele sau la agenţii economici care au găsit să amplaseze depozitele mai aproape de punctele de lucru şi să zicem că ar fi putut face două transporturi, cazurile sunt izolate. Nu cred că cineva îşi mai permite însă astăzi să trimită o maşină de lemne şi să nu raporteze datele necesare în SUMAL. Apreciez că s-au redus transporturile ilegale cu 80 de procente. Cine spune că nu a avut efect, nu pot să fiu de acord cu el”, comentează directorul Ivan opinia Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni.

Totodată, Ivan consideră că, principala problemă a Inspectorului Pădurii este că nu are acoperire peste tot.

Piaţa lemnului de foc „înghite” lemnul tăiat ilegal?

„Conform datelor din raportul furnizat de Institutul Naţional de Statistică, 3,5 milioane de locuinţe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, cea forestieră reprezintă ponderea covârşitoare. Totalul biomasei forestiere legal exploatate, lemn de foc propriu-zis, la care se adaugă peleţi, lăturoaie şi rumeguş din prelucrarea lemnului, care ajunge la dispoziţia populaţiei este de maxim 11 milioane metri cubi. Diferenţa o reprezintă lemn tăiat ilegal care alimentează această piaţă a lemnului de foc”, se arată în scrisoarea deschisă adresată Guvernului de către „Nostra Silva”.

Referitor la Bistriţa-Năsăud, directorul Direcţiei Silvice consideră însă că aceasta nu poate reprezenta în niciun caz o problemă.

„Nu cred că lemnul de foc este problema, ci lemnul destinat industrializării. Judeţul nostru are totuşi un procent destul de ridicat de păduri din care rezultă o cantitate mare de lemn. Probabil sunt alte zone mai deficitare în păduri în care populaţia ar fura lemn de foc. În Bistriţa-Năsăud dacă s-ar fura lemn de foc aproape că nu s-ar simţi”, a comentat Gheorghe Ivan.

Tăieri ilegale sau „război economic”?

Poziţia Federaţiei Proprietarilor se bazează însă şi pe un alt argument, respectiv datele furnizate de către Inventarul Forestier Naţional (IFN), despre care spune că nu au fost luate în considerare.

În opinia proprietarilor de păduri, aceasta ar trebui să fie singura referinţă şi sursă de informaţii credibile când se vorbeşte despre starea pădurilor. EI consideră că autorităţile nu şi-au asumat în nicio declaraţie publică o prezentare a stării pădurilor conform Inventarului Forestier Naţional însă, nici Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu s-a angajat public să apere reputaţia acestui sector de activitate, pe care îl consideră supus unui atac distructiv susţinut.

“În atacurile complexe împotriva sectorului, urmate de solicitări de oprire a exporturilor de produse din lemn şi introducerea unor moratorii privind exploatarea pădurilor, nicio autoritate nu a expus informaţiile oficiale privind starea pădurilor relevate de Inventarul Forestier Naţional. Tema tăierilor ilegale a devenit o temă de război economic împotriva industriei lemnului din România, conjunctură de care beneficiază industrii concurente din alte ţări”, concluzionează Cătălin Tobescu, vicepreşedinte „Nostra Silva”.