Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost achitat de judecătorii Curţii de Apel Cluj, iar judecătorii de conduşi Ioana Cristina Morar au desfiinţat toate argumentele procurorilor ca fiind nesusţinute de probe. Gazeta de Cluj vă prezintă pasaje din motivarea instanţei în care se arată în mod clar că nu există nicio dovadă care să arate că Paszkany ar fi vinovat pntru vreo infracţiune.

„Curtea deliberând reţine că, prin sentinţa penală nr. 178 din data de 16.04.2010 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 4411/117/2010, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. La art. 10 lit. a C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatului Paszkanz Arpad Zoltan, fără antecedente penale, de sub învinuirea comiterii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pc. 2 lit. a) rap. La art. 10 lit. d) C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatului Paszkany Arpad Zoltan, de sub învinuirea comiterii infracţiunii de şantaj, prev şi ped. De art. 194 alin 1 Cod penal.

În baza art. 14 şi art. 346 C. pr. Pen., au fost respinse ca neîntemeiat pretenţii civile cu titlu de daune morale în suma de 100.000 de euro formulate de partea civilă Dascălu Iulian Adrian.
A fost respinsă solicitarea privind confiscarea specială de la inculpat a sumei de 400.000 de euro.
În temeiul art. 192 pc. 1 lit. b) C. pr. Pen., a fost obligată partea civilă Dascălu Iulian Adrian la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului”, începe Instanţa în motivarea Curţii de Apel Cluj în procesul de achitare a lui Arpad Paszkany.

Instanţa a decis că schimbul publicităţii în schimbul unei chirii a fost o practică uzuală făcută de Arpad Paszkany care nu conţine nicio ilegalitate.

“În consecinţă, faţă de probele administrate care nu dovedesc altceva decât strict  existenţa  unui  contract  de  închiriere  tipic,  uzitat  de  către  societatea inculpatului, instanţa de fond  a reţinut că ,sub acest aspect nu s-a identificat o faptă de  sprijinire a unui grup  infracţional organizat, mai exact a <trustului Gazeta>.

În ceea ce priveşte sprijinirea grupului infracţional condus de M.L. prin finanţare,  prin  virarea  unor  sume  de  bani,  instanţa  de  fond  a  apreciat  că învinuirea formulată este deosebit de vagă şi lipsită de conţinut.

Astfel, în rechizitoriu nu sunt indicate sume concrete virate de inculpatul Paszkany  Arpad  Zoltan  în  scopul  finanţării  „trustului  Gazeta”,  nu  se  indică modalitatea concretă de plată, nu se face referire la un mijloc concret de plată, la data  virării  unei  sume,  după  cum  nici  nu  sunt  indicaţi  martori,  care  să  fi perceput direct alocarea de către inculpat a unor sume de bani respectivului grup şi nici a scopului în care să fi fost alocaţi. Lipsa unor dovezi palpabile şi concrete sub aspectul analizat, face ca această învinuire să pară lipsită de  consistenţă
,chiar  numai  având  în  vedere  formularea  din  actul  de  sesizare  a  instanţei, deoarece potrivit prevederilor legale instanţa este obligată să stabilească adevărul numai pe bază de probe şi prin mijloace de probă”, se arată în motivarea sentinţei.

Şase file din rechizitoriul procurorilor se bazează doar pe declaraţiile martorilor şi nu conţin surse de informare.

“Procedând la verificarea şi analizarea declaraţiilor martorilor la care s-a făcut trimitere, instanţa de fond a reţinut că martora N.N.N. a arătat în faza de urmărire  penală că din diferite discuţii ,fără a preciza cu cine au fost purtate, aflase că în spatele  „trustului Gazeta” s-ar afla inculpatul şi că acesta ar fi finanţat deschiderea „Gazetei de  Bucureşti”, fără a preciza vreo sumă şi vreo sursă de informare( filele 78-83 vol.I)”, se prezintă în motivarea instanţei.

Uite grupul, unde-i grupul?

Sprijinirea aşa-zisului grup infraţional este admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

“În ce priveşte depoziţiile martorului A.A., în faza de urmărire penală acesta a arătat că  numitul M.A., coleg cu el la ziar, i-ar fi spus că în spatele ziarelor
„Gazeta de Cluj” şi    „Bună Ziua Ardeal” s-ar afla inculpatul, care ar fi finanţat deschiderea  „Gazetei de Bucureşt”(fără a indica o sumă concretă), iar martora C.R. i-ar fi spus că  inculpatul şi M.L. sunt asociaţi.(filele 66,67 vol.I).Se poate observa că sub aspectul finanţării,  al sprijinirii „trustului Gazeta”, declaraţiile acestui martor sunt lipsite de conţinut.  Nu numai că nu exemplifică o finanţare şi nu o poate concretiza, dar relatările sale le atribuie unor foşti colegi. Toţi aceştia au fost  audiaţi ca martori, iar fără nici o excepţie au negat asemenea discuţii, asemenea relatări făcute acestui martor. În acest sens, sunt declaraţiile martorilor C.R., M.A., dar şi P.M.( filele  133, 264-265, 313 , dos. instanţă de fond)”, consideră oficialei instanţei în decizia de motivare.

“Nici unul dintre aceşti martori nu a furnizat informaţii despre o faptă concretă, determinabilă, nu au furnizat date despre vreo sumă concretă acordată de inculpat spre finanţare şi în vederea realizării unui anume scop. Cel mult, unii martori au prezentat zvonuri fără acoperire. Mai mult, martorul P.M.a arătat că zvonurile care circulau, discuţiile din mediul  ziaristic, indicau ca finanţator nu numai pe inculpat, dar la fel de bine, chiar pe partea vătămată Iulian Dascălu sau un parlamentar de la Bucureşti.

Din declaraţiile tuturor martorilor rezultă că, totul se rezumă la bârfe, la discuţii de cafea, cum a declarat martora N.N.N., şi că aceste zvonuri vehiculate în mediul jurnalistic nu au avut şi nu au nici o acoperire faptică, probantă, iar instanţa de fond a  apreciat că pe baza acestora se poate reţine doar inexistenţa oricărei fapte de sprijinire a grupului infracţional intitulat <Gazeta>”, se arată în motivarea instanţei.

Fără dovezi dubitabile

“Presupusele ameninţări reţinute în rechizitoriu sunt vagi, neconcretizate prin probe şi nefiind confirmate prin nici un mijloc de probă. Şi aceste ameninţări au fost argumentate în  rechizitoriu prin martora P.R., care nu a participat la întâlnirea când s-a pretins că au fost lansate ameninţările, fără a se ţine cont de rolul şi poziţia acestei martore raportat la acest caz.
Având în vedere împrejurările care au stat la baza încheierii tranzacţiei, respectiv că  iniţiativa a aparţinut părţii vătămate Iulian Dascălu, că termenii acesteia i-a stabilit tot partea vătămată Iulian Dascălu, nu se poate reţine decât şi lipsa laturii subiective a infracţiunii. Nu se poate reţine că inculpatul a urmărit deposedarea părţii vătămate de terenul în cauză, câtă vreme nu a cerut încheierea înţelegerii, din contră a încercat să o evite.

Nici unul dintre martorii ziarişti nu l-au indicat pe inculpat ca fiind implicat  în  politica  redacţională  a  ziarului,  nu  au  cunoscut  nici  măcar  o împrejurare în care acesta  să fi solicitat personal, direct, publicarea sau nu a unor articole. Nici unul dintre martori nu a arătat că M.L. le-ar fi impus articole referitoare la inculpat, în speţă pozitive, după cum nici nu cunosc ca inculpatul să fi cerut atacarea unor persoane sau societăţi. Mai mult, ziariştii  martori  au

9
 
arătat că îşi asumă răspunderea articolelor pretins denigratoare, nefiind scrise la cererea lui M.L. sau a inculpatului.

Ca o concluzie asupra aspectelor analizate, instanţa de fond  a reţinut că nu s-a făcut  dovada indubitabilă a unui control exercitat de inculpat asupra ziarelor trustului „Gazeta”, iar acest control nu intră în conţinutul infracţiunii de sprijinire  a  grupului  infracţional  „Gazeta”,  neavând  deci  concludenţă  pentru dovedirea existenţei unor fapte de sprijinire a grupului”, concluzionează instanţa.

Dovezi strânse de un procuror incompatibil

La începutul procesului, Arpad Paszkany a solicitat instanţei să fie înlăturate probele obţinute în faza de urmărire penală, deoarece au fost obţinute în mod nelegal şi au un caracter părtinitor şi subiectiv. Argumentul acestuia este că urmărirea penală s-a făcut de procurorii Daciana Deritei şi Mircea Hrudei, în condiţiile în care cea dintâi este verişoară cu martora Ramona Pop, avocata lui Iulian Dascălu în litigiul acestuia cu Paszkany, care a dus la transferul terenului în discuţie. În plus, Deritei este nepoata secretarei generale a Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, iar CJ Cluj a fost parte în litigiul menţionat înainte, condus de Marius Nicoară. Cu toate că instanţa a constatat  incompatibilitatea procuroarei Deritei, cererea omului de afaceri clujean a fost respinsă. O altă cerere respinsă este cea privitoare la înlăturarea ca probă a declaraţiilor lui Iulian Dascălu, deoarece acestea au fost obţinute prin constrângere, iar în acest sens stau mărturie declaraţiile lui Ioan Horoba şi Iuliu Mureşan, cărora acesta le-ar fi spus că nu a intenţionat să depună plângerea, dar a fost determinat să facă aceasta de către organele de anchetă.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.