Iniţiativă a PostModernism Museum, proiectul „Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România” aduce în prim plan reflectarea în cultura vizuală a tipologiei minorităţilor de pe teritoriul României, pe parcursul secolului XX, până la începutul secolului XXI, cât şi aportul acestora la constituirea României Mari.
Proiectul de cercetare expus la Bruxelles, derulat în intervalul 1 iulie-15 octombrie 2016 şi finanţat de Institutul Cultural Român prin programul CentenArt, evocă 100 de ani de la formarea României Mari, punând în discuţie conceptele de identitate etnică, diversitate culturală şi naţionalitate sub accepţiunea lor artistică din decursul acestei perioade.
Proiectul „Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România” are ca scop realizarea unei cercetări într-o viziune dinamică, ce include ultimele studii din domeniu, concretizată în prezentarea către publicuri extrem de variate a unor lucrări de artă, publicaţii ale vremii, cărţi postale, cataloage de artă, memorabilia, cercetări sociologice pentru a releva multiculturalitatea românească de-a lungul secolului XX, în contextul raportării ei la istoria Europei.
Expoziţia rezultată în urma cercetării şi organizată la Bruxelles în perioada 20 august-4 octombrie 2016 se structurează pe reprezentările minorităţilor „vechi”, istorice (evrei, greci, lipoveni, maghiari, turci, tătari, ţigani) şi a celor „noi”, de după Revoluţia din 1989 (chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi), în cultura vizuală românească.
Lucrările artiştilor români moderni şi contemporani evidenţiază firul expozițional, având în vedere că în perioada modernă câteva lucrări de artă au devenit reproduceri celebre de largă circulaţie pe cărţi poştale: portretele de ţigănci; cărţile poştale şi ilustratele din seria intitulată „Salutări din România” editate în interbelic şi circulate până la începutul epocii comuniste care pun accent, de cele mai multe ori, pe imaginea unor exponenţi ai minorităţilor – evreul, ţiganca, tătarii, turcoaicele. Mozaicul etnic este foarte apreciat de artiştii interbelici care îl consacră atât în lucrări de artă celebre, cât şi în serii dedicate precum: tătăroaicele lui Iser, Tonitza, Max Arnold, evreii şi ţigăncile lui Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Nicolae Vermont, Adam Bălţatu, Ghelman Lazăr, turcii şi turcoaicele lui Aman, Iser, Artachino, Iancu. În arta contemporană o serie de artişti şi creativi reprezintă în lucrările lor diferite minorităţi şi problematicile lor actuale, printre alții: Daniel Brici, Vlad Petri, Lucian Munteanu, Iosif Kiraly.
Proiectul vizează şi o componentă de cercetare continuă prin identificarea şi centralizarea fragmentelor de istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care vor fi integrate ulterior în expunerile viitoare şi în catalogul expoziţiei.
Oferind o perspectivă originală asupra unei identităţi naţionale închegate şi totuşi deschise, a unui multiculturalism firesc integrat, proiectul demonstrează că termenul de minoritate (etnică, religioasă etc.) rămâne în continuare de o actualitate sociologică, antropologică, politică şi economică extrem de provocatoare, în contextul existenţei în România actuală a 18 minorităţi cu reprezentare parlamentară şi a unor negocieri europene de integrare a noilor valuri de imigranţi.
