Ioan Bogolin a revenit în fruntea DSVSA BN! Dosarul penal în care era acuzat de abuz în funcţie a fost retrimis la Parchet

495

Ioan Bogolin a revenit în fruntea Direcţiei Sanitar Veterinare şi de Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud (DSVSA BN), după ce în urmă cu aproape doi ani, în toamna lui 2015, în baza unui act administrativ emis de preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) el a fost suspendat din funcţie. Suspendarea i s-a tras din cauza trimiterii sale în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru abuz în funcţie în dosarul „Vaca nebună”. Revenirea în funcţia de şef al DSVSA BN a lui Bogolin se datorează faptului că dosarul penal a fost returnat procurorilor, după ce judecătorul de cameră preliminară a admis sesizările inculpaţilor din dosar cu privire la neregularitatea unor acte de urmărire penală, respectiv a rechizitoriului.

 

Alături de Bogolin au fost trimişi în judecată Cristian Duicu – fost director ANSVSA, Nicolae Mirel Pivariu- şef DSVSA Cluj, Ovidiu Airimiţoaie, directorul adjunct al DSVSA Botoşani.

Problemele pentru Bogolin au început în 2014, când s-a descoperit că împreună cu şeful ANSVSA de la acea vreme, Cristian Duicu, şi directorul DSVSA Cluj – Nicolae Pivariu ar fi măsluit rezultatele unei anchete a ANSVSA cu privire la un animal infestat cu Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune.

Când procurorii au prins de veste, au demarat o anchetă, iar firele au dus direct în vârful ANSVSA. La finele lunii noiembrie, Cristian Duicu a fost arestat pentru 30 de zile de magistraţi, în timp ce Bogolin şi Pivariu au fost puşi sub control judiciar.

 

Camera preliminară, etapă cu bucluc pentru procurori! Rechizitoriul lovit de nulitate relativă

În septembrie 2015, cei cinci au fost trimişi în judecată, toţi fiind acuzaţi de abuz în funcţie, însă conform noului Cod penal, înainte de a ajunge la judecata pe fond, un dosar penal trebuie să treacă mai întâi de camera preliminară, unde judecătorul verifică legalitatea actelor din timpul urmăririi penale şi rechizitoriul procurorilor. Asta s-a întâmplat şi cu dosarul „Vaca nebună”, care însă nu a trecut de acest filtru.

În februarie 2016, cei cinci inculpaţi au ridicat excepţii de nelegalitate ale actelor întocmite de procuror.

Astfel, Cristian Duicu a solicitat judecătorului să constate neregularitatea actului de sesizare a instanţei, din cauza imposibilităţii stabilirii a obiectului li limita judecăţii. De asemenea, fostul director general al ANSVSA a solicitat instanţei să constate încălcarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte efectuarea unor acte de urmărire penală şi de administrare a unor probe în cursul urmăririi penale – nelegalitatea administrării unor probe şi nelegalitatea unor acte de urmărire penală.

Prin urmare, Duicu a formulat excepţie cu privire la neregularitatea actului de sesizare a instanţei, prin care a solicitat ca prin încheierea pe care o va pronunţa, cauza să fie restituită la Parchet, „întrucât actul de sesizare a instanţei nu realizează o descriere a faptelor” ce i se impută, astfel încât „să releve elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute” în sarcina sa şi „să respecte cerinţele unei informări detaliate a acuzaţiilor aduse, aspecte care conduc la imposibilitatea stabilirii obiectului judecăţii”.

Şi ceilalţi inculpaţi au ridicat în faţa judecătorului de cameră preliminară excepţii similare, şi aceştia invocând neregularitatea rechizitoriului întocmit de procurori, a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

În final, judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea relativă a rechizitoriului prin excepţiile invocate de inculpaţi, dar şi nulitatea relativă a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

 

Neregularităţi constatate

În cadrul „neregularităţilor” constatate în actele de urmărire penală şi a rechizitoriului întocmit de procurori intră şi interceptările convorbirilor existente la dosar, probe care la momentul la care Duicu a fost arestat preventiv, în timp ce Bogolin, Pivariu şi Airimiţoaie au fost puşi sub control judiciar, nu erau încă puse sub semnul neconstituţionalităţii. Acum însă respectivele probe sunt eliminate. Apoi conform articolelor invocate în încheierea penală rezultă şi deficienţe la capitolul dreptului la apărare a inculpaţilor, care, mergând la scară generală, lipseşte, întrucât apărătorii inculpaţilor fac practic figuraţie. Mai precis este vorba despre acele momente cheie în care procurorii aduc la cunoştinţa inculpaţilor acuzaţiile ce li se impută, audierile care au loc, şi eventualele măsuri care vor fi luate împotriva lor –arestări preventive, iar avocaţii îşi apără clienţii orbeşte, întrucât nu au cunoştinţă decât foarte vag de probele de la dosar. Practic în acele momente cheie îi asistă doar şi le îndrumă eventualele declaraţii.

Mai mult decât atât, cel puţin în cazul lui Ioan Bogolin, conform soluţiei pe scurt a instanţei de cameră preliminară, este stabilirea obiectului şi a limitelor judecăţii.

Procurorii au primit termen de 5 zile să remedieze neregularităţile constatate.

Decizia judecătorului de cameră preliminară a fost contestată de procurori la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, însă fără succes.

 

Procurorii… pauză

Deşi procurorii ar fi trebuit să remedieze neregularităţile din dosar în termenul impus de lege, acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că dosarul a bătut pasul pe loc. În noiembrie 2016, dosarul a fost restituit Parchetului.

„În baza art. 346 alin. 3 lit. c dispune restituirea cauzei obiect al dosarului penal cu numărul 503/P/2014 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât nu au fost remediate neregularităţile constatate în termen de 5 zile de la comunicare în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 cod procedură penală, astfel cum s-a stabilit prin încheierea penală nr. 19/CP/2016 pronunţată de Judecătoria Bistriţa la data de 24.02.2016 în dosarul nr. 7812/190/2015/a1. În baza art. 275 alin. 3 cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Dată camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.11.2016”, este decizia instanţei, care a fost menţinută şi de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în urma contestaţiei procurorilor, decizie pronunţată pe 14 martie 2017.

 

Care au fost acuzaţiile la adresa lui Bogolin

Ioan Bogolina fost acuzat de instigare la fals intelectual în formă continuată, abuz în serviciu în formă continuată, dar şi de participaţie improprie la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în calitate de director al DSVSA BN, Bogolin ar fi solicitat în scris personalului de la laboratorul de specialitate al Direcţiei modificarea datelor din tabelul cu probele de creier de bovine trimise pentru diagnosticul ESB. Fiind solicitarea şefului, personalul laboratorului a întocmit un nou buletin de analiză. Noul buletin de analiză a fost transmis mai departe la ANSVSA, deşi Bogoli era conştient de faptul că datele respective erau nereale. În plus, în adresa transmisă la centru, Bogolin „a făcut aprecieri cu privire la identitatea bovinei depistată cu ESB”.

La finele lui aprilie 2014 într-un abator din Bistriţa-Năsăud au fost sacrificate circa 40 de bovine. Conform reglementărilor legale în domeniu, angajaţii au trimis probe de creier la laborator. O zi mai târziu au aflat însă că una dintre bovine aveaEncefalopatie Spongiformă Bovină,adică boala vacii nebune. Două săptămâni mai târziu, Laboratorul Naţional de Referinţă de la Bucureşti a confirmat diagnosticul.

Conform procedurilor europene,ANSVSA trebuia să trimită proba imediat la un laborator renumit din Marea Britanie, însă aceasta a ajuns la Londra cu o lună întârziere.Cu toate acestea, englezii reconfirmă diagnosticul – o formă atipică a maladiei vacii nebune, care se transmite doar când sunt mâncate anumite organe ale animalului bolnav. De aici încolo, conform anchetatorilor,s-a încercat muşamalizarea cazului.

LĂSAȚI UN MESAJ