Interpretări ca la horoscop efectuate de procurorul Felix Coman. Victimele acestuia: Horaţiu Bălăjan şi Ioan Deneş

Procurorul Felix Coman a dat lovitura din nou. În această vară, distinsul anchetator a construit o anchetă pe care l-a prezentat instanţei cu acuzaţii de luare de mită la adresa băiatului primarului din Dumitra şi altui angajat al Ocolului Silvic, coleg cu acesta. În fapt, acuzaţiile ce le aduce Coman aşa-zişilor inculpaţi Horaţiu Bălăjan şi Ioan Deneş sunt nefondate şi neadevărate.

La sfârşitul lunii iunie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa a comandat percheziţii multiple în comuna Dumitra, în special la fiul primarului, Horaţiu Bălăjan şi la colegul său de la Ocolul Silvic Valea Şieului, Ioan Deneş. Reușind sa  îi rețină pe aceștia pentru 24 de ore.

Surse apropiate anchetei susţin că procurorul Felix Coman însoţit de un martor-denunţător sub acoperire, au bătut la pas pădurile din zona Dumitrei şi au notate toate cioatele de lemn existente ca fiind tăieri ilegale. După mintea lor, fără un expert, au estimat că Bălăjan şi Deneş au adus creat un prejudiciu de aproape un miliard de lei vechi, însemnând, potrivit rechizitoriului tăieri ilegale de pe urma cărora inculpaţii ar fi primit sume de bani la negru.

Astfel că, pe rolul Tribunalului Bistriţa au apărut două propuneri de măsuri preventive luate la adresa celor doi. Coman a obţinut să îi pună sub control judiciar pe cei doi inculpaţi, interzicându-le să îşi exercite atribuţiile din fişa postului.

De la un miliard la 400 de lei

”Expertiza profesionistă” efectuată de procurorul Coman arăta un prejudiciu de un miliard de lei. Astfel că somată să efectueze şi ea o  evaluare a prejudiciului, Garda Forestieră a descoperit cu nu existau bonuri înregistrate în sumal, doar de aproximativ 400 de lei. Adică pentru toate cioatele notate de Coman şi al său martor sub acoperire, exista documentaţie ce justifica tăierile.

Problema include şi stenogramele în care cei doi inculpaţi vorbesc despre sume de bani cu diferite persoane ce au luat lemne din pădurile aflate în subordinea lor.

Astfel că, fără a face verificări ulterioare, Coman a dedus dintr-o conversaţie de tipul ”Ai banii? Hai să îţi dau lemnele” că cei doi pădurari vindeau ilegal lemne din pădure şi tolerau tăierile neavizate.

În fapt, conform legii, cei doi inculpaţi deţineau  bonuri pe baza cărora cetăţenii din comună puteau să cumpere lemne de foc pentru locuinţele proprii. Ca să se efectueze o tăiere legală, oamenii trebuiau să cumpere bonuri de la Ocolul Silvic Valea Şieului, la tarifele stabilite de Consiliul Local al Unităţii Teritorial Administrative pe care se afla pădurea şi în baza acestora li se permitea, în funcţie de plată să taie un anumit număr de metri cubi de lemn.

Reprezentantul Ocolului încasa banii şi îi înregistra mai departe în contabilitate, pentru ca în caz de control să justifice care este situaţia pădurii.

Motiv pentru care, atunci când cei de la Garda Forestieră la solicitatarea instanței au controlat cantoanele în care erau desemnaţi ca responsabili Deneş şi Bălăjan, au verificat şi înregistrările în contabilitate efectuate de aceştia şi a reieşit că doar pentru lemne în valoare de 400 de lei nu existau documente justificative. Şi nici aceşti bani nu îi pot imputa inculpaţilor pentru că, cel mai probabil furturile s-au efectuat după ce aceştia nu am mai avut voie să activeze în acele cantoane.

Regulile Romsilva

Cei de la Romsilva au descis ca în fiecare Direcţie Silvică teritorială să se aplice un regulament modificat cu privire la obţinerea bonurilor de lemne.

La fel ca la Bistriţa-Năsăud şi în restul ţării acele bonuri se obţineau de la pădurar. Spre exemplu vă redăm un anunţ public făcut de Direcţia Silvică Sibiu.

„Direcţia Silvică Sibiu vinde material lemnos de lucru sau foc atât din pădure cât şi din depozitele Tălmaciu şi Porumbacu. Pentru lemnul de foc, solicitanţii se vor adresa personalului din teren (şefi district sau pădurari) unde vor achita contravaloarea materialului lemnos, fiind eliberat un bon de vânzare. Petru transportul acestor lemne se va emite de personalul silvic un aviz de însoţire.”

Astfel că era logic ca Deneş şi Bălăjan să discute cu oamenii ce doreau lemne despre ”adusul banilor” sau ”acordul de a lua lemne din pădure”.

 Mi s-a pus pata pe tine

Felix Coman a dat dispoziţie ca cei doi, pe durata controlului judiciar să : nu comunice cum martorii, să nu exercite profesia de pădurar în cantoanele 19 Dumitra şi 21 Tărpiu, să nu părăsească ţara şi mai ales să nu efectueze comerţ cu materiale lemnoase.

Pe cât de normale par aceste dispoziţii, în realitate sunt absurde. Adică Deneş şi Bălăjan, suspecţi de luare de mită nedemonstrată, nu au voie să fie pădurari în cantoanele în care activau, dar nici în alte cantoane, dat fiind faptul că în cazul în care aceştia ar fi mutaţi la un alt canton nu ar putea efectua operaţii cu materiale lemnoase.

Cu alte cuvinte celor doi li s-a îngrădit, din start, dreptul la muncă.

Tradiţie a la Felix Coman

Şi nu e prima dată când Felix Coman comite un astfel de abuz. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud păreau că la finele lunii octombrie anul trecut au dat marea lovitură după ce au percheziţionat câteva zeci de locaţii de pe Valea Someşului şi au dus la audieri circa 60 de persoane, iar în final „s-au ales” cu vreo 19 inculpaţi într-un dosar ce vizează infracţiuni de corupţie.

Unul dintre inculpaţi din acel rechizitoriu aflat sub control judiciar, Nicolae Rus, şi-a deschis recent o afacere în domeniul exploatării lemnului, însă procurorul de caz – Felix Alexandru Coman – i-a interzis categoric să desfăşoare vreo activitate. Practic, prezumţia de nevinovăţie era călcată în picioare, ca să nu mai vorbim de faptul că „suspiciunile rezonabile” asupra comiterii unor fapte care vin în conflict cu legea sunt duse la extrem, astfel încât un om poate ajunge fără pâinea de la gură pentru a doua zi.

În acel dosar se regăseau şase agenţi de poliţie şi mai mulţi angajaţi ai unor ocoale silvice care sunt acuzaţi de comiterea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, iniţierea, constituirea sau aderarea la un grup infracţional organizat şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Din surse apropiate anchetelor știm că anumiți polițiști primesc pe bandă rulantă clasare la dosarele în care sunt ”cercetați”de Felix Coman.