Cel mai important serviciu public al statului în viziunea lui Mircea Oliv, Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud, are nevoie de o clădire nouă şi adaptată cerinţelor moderne ale unei biblioteci de nivel european. În plus, imobilul care găzduieşte în acest moment instituţia de cultură bistriţeană a fost revendicat şi obţinut în instanţă de moştenitorii fostului proprietar.
Fondul de carte al bibliotecii este în continuă creştere, spaţiile de afişare şi depozitare fiind supraaglomerate, astfel că ediţiile de colecţie sunt ţinute în colete speciale.

Unul dintre cele mai cunoscute puncte de reper din geografia oraşului este fără doar şi poate Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud. Clădirea care adăposteşte actualmente „cel mai important serviciu public al statului” a fost revendicată de către vechii proprietari şi câştigată în instanţele româneşti. Aflată în aceeaşi situaţie ca şi alte instituţii prezentate în săptămânalul nostru, Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud, ar trebui să elibereze locaţia până în luna februarie a anului viitor. Chiar dacă situaţia juridică a clădirii nu s-ar fi schimbat, locaţia actuală nu mai corespunde cerinţelor zilelor noastre, poate doar pentru una din secţiile acesteia, şi anume Ludoteca sau partea din bibliotecă rezervată exclusiv copiilor. Conform declaraţiilor directorului interimar al Bibliotecii Judeţene – Mircea Oliv, „o instituţie de acest tip pentru mileniul în care am intrat, înseamnă o instituţie care să depoziteze un număr mare de carte, să poată păstra şi conserva fonduri speciale de documente şi de carte veche, dar în acelaşi timp să se deschidă către formele noi, adică o mediatecă, o pinacotecă, o filmotecă, să ne deschidem către o secţie specială către copii, să ne deschidem formelor cele mai recente ale comunicării publice pe bază de carte – ar fi singura instituţie publică pe care statul ar construi-o de la un capăt la altul, de 40-50 de ani încoace”.

Biblioteca poate concura cu Biserica din punct de vedere al persoanelor care le trec pragul

De la instalarea în funcţie, din 1 iulie 2010, Mircea Oliv calculează zilnic numărul de persoane care trec pragul instituţiei şi nu se poate opri din plăcuta numărătoare: o medie de 370 de suflete flămânde de carte intră în fiecare zi în Bibliotecă. „Poate concura cu Biserica la numărul de persoane care intră în instituţie, dacă nu cumva este înaintea acesteia! E formidabil, chiar incredibil!”, a spus Mircea Oliv. Pe de altă parte, actuala locaţie permite în sala de lectură un maxim de 10 persoane simultan, ceea ce nu satisface decât în proporţie de doar 10% din normalul unei biblioteci judeţene. La secţia pentru adulţi, toate încăperile sunt tapiţate de rafturi enorme pline de cărţi, spaţiul destinat lecturii fiind infim.
Pentru un studiu normal şi civilizat, oriunde în lume, este nevoie de o sală de lectură primitoare şi care să corespundă standardelor în materie. Pe lângă serviciile de închiriere a cărţilor, lectura acestora într-o sală special amenajată este impetuos necesară, întrucât aprofundarea unui material sau studiul unor documente, până la clasica lecturare a unor cărţi de specialitate sau beletristică, se face în astfel de săli de lectură, care nu conferă confortul propriului cămin, dar oferă mediul propice lecturării.
Actuala clădire nu satisface nici cerinţa unei săli de lectură şi nici condiţiile depozitării corespunzătoare a fondului de carte. Singura secţie care este puţin mai „aerisită” din punct de vedere al spaţiului este secţia pentru copii, unde atmosfera creată de funcţionarii bibliotecii seamănă cu inocenţa şi gingăşia tinerilor iubitori de carte.

BiblioNet – un soft pentru un moft în pas cu vremurile

Una din necesităţile actuale ale instituţiei este şi alinierea la tehnica modernă actuală şi informatizarea sistemului de bibliotecă. Pentru aceasta, la nivel naţional s-a început implementarea unui sistem de biblioteci publice denumit Biblionet.
Acest program le va facilita românilor accesul gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare şi tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităţile locale sub forma unui parteneriat între IREX, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorităţile locale şi naţionale şi bibliotecile din ţară. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului: facilitarea accesului public la informaţie prin înfiinţarea unei reţele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP), pregătirea bibliotecarilor din bibliotecile publice prin furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari, promovarea valorii bibliotecilor pentru comunităţi prin ANBPR, şi asigurarea sprijinului guvernamental prin implicarea administraţiei în vederea adaptării politicilor publice.
Tot acest sistem are nevoie de o structură instituţională nouă, de spaţiul necesar implemetării lui şi nu în ultimul rând de sprijinul autorităţilor locale pentru facilitarea accesului publicului larg la el.

Clădirea nouă mult dorită şi visată

Mircea Oliv îşi doreşte construirea unei clădiri conforme cu necesităţile unei biblioteci de nivel judeţean, printr-un parteneriat al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – sub tutela căruia se află, şi administraţia locală a municipiului Bistriţa, ca principal beneficiar al serviciilor prestate de această bibliotecă. Cu toate că, încă din denumire, Biblioteca Judeţeană deserveşte populaţia întregului judeţ, cei care beneficiază primii de serviciile acesteia sunt bistriţenii, la nivelul judeţului existând biblioteci comunale, în subordinea celei judeţene.
Consiliul Judeţean a început demersurile construiri unui nou edificiu printr-un parteneriat public privat. Viitoarea clădire a Bibliotecii Judeţene va fi construită în zona Palatului de Justiţie şi se află în stadiul dobândirii certificatelor necesare începerii lucrărilor, proiectul fiind finalizat, conform declaraţiei secretarului Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Iosif Redl.
Până când noua construcţie va fi gata să-şi primească tezaurul de carte şi documentaristică, se va încerca negocierea unei chirii pentru actuala locaţie, fiind de preferat această variantă decât mutarea temporară a întregului fond, fiindcă se riscă astfel deteriorarea şi uzarea acestuia din cauza transportării şi depozitării perpetue şi în condiţii diferite de la o locaţie la alta.

Supărările unui boem curator de provincie

Mircea Oliv este cunoscut în mica noastră urbe provincială ca un boem, în sensul bun şi laudativ al cuvântului. Curatorul şi criticul de artă este preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România filiala Bistriţa-Năsăud. Mircea Oliv a editat un mare număr de cataloage de artă şi albume, între care se remarcă cele realizate pentru pictorii precum Horia Bernea, Paul Gherasim, Marcel Lupşe, Mihai Sârbulescu, grupul Prolog. Artistul plastic este cunoscut în branşă ca fiind curatorul Taberei de Picură realizate prin proiectul privat „Pictorii de azi la Balcic”.
Una din supărările lui este legată de numărul redus de angajaţi ai Bibliotecii, număr care este cu mult sub necesarul acestei instituţii judeţene. Cea mai mare supărare şi apăsare sufletească a artistului şi omului de cultură este însă afundarea culturii şi tradiţiilor româneşti într-un kitsch continuu, dar şi perpetuarea unor obiceiuri născute în epoci care trebuiau se fie apuse de mult timp: „păstrarea şi promovarea unor obiceiuri şi manifestări hibride şi suspecte de către instituţii de cultură locale, de tip Cântarea României, promovarea pseudo-culturii de toate tipurile, mai ales cultura distracţiei într-un hedonism (n.r. – cultul plăcerii, desfătare) public, de care publicul nu are neapărat nevoie”.

Eugen Farcaşiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.