APIA plăteşte produsele agrare cu sume mari, doar până în 31 martie 2009

Măsura de intervenţie pe piaţa cerealelor este activă din data de 1 noiembrie 2008 pentru grâul comun, grâul dur, orzul, sorgul şi porumbul.

Refuz după verificarea administrativă
Până la această dată, APIA a înregistrat o cerere de ofertă a 500 tone de grâu comun şi o cerere de ofertă a 500 tone de porumb, dar cele două cereri de ofertare a cerealelor au fost refuzate după verificarea administrativă.

Potrivit regulamentelor europene, în cadrul acestui mecanism de preluare a cerealelor la intervenţie, toţi deţinătorii de stocuri de cereale le pot vinde organismului de intervenţie al statului membru, respectiv Agenţiei de Plăţi în cazul României, la preţul de intervenţie menţionat.

Potrivit APIA, orice deţinător al unei cantităţi de cel puţin 80 de tone de cereale, respectiv 10 tone de grâu dur, poate depune o ofertă la centrele judeţene APIA. Totodată, cerealele trebuie să îndeplinească condiţii referitoare la nivelul maxim admis de substanţe contaminante (micotoxine, resturi de pesticide, metale grele şi de contaminare radioactivă), precizate de legislaţia comunitară.

Dovada virării sumelor în contul APIA

Ataşat formularului-tip pe care ofertantul îl depune la centrele judeţene APIA, trebuie să existe dovada virării în contul APIA a sumelor aferente efectuării analizelor, precum şi copii ale documentelor prin care se poate face verificarea informaţiilor solicitate. În plus, pentru vânzarea porumbului la un preţ de intervenţie, ofertantul trebuie să facă dovada că a constituit o garanţie de 15 euro pe tonă.

Depozitarea cerealelor preluate la intervenţie se realizează în depozite agreate de APIA din cadrul celor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin DADR judeţene şi cu obligaţia depozitarilor de a păstra nealterate cantităţile şi calităţile cerealelor, în baza unor contracte de depozitare încheiate de aceştia cu APIA.

Vânzări scăzute de cereale

Asociaţiile producătorilor avertizau la sfârşitul anului trecut că vânzările de cereale au scăzut cu circa 80 la sută, în contextul preţurilor extrem de mici de pe piaţă. În prezent, pe piaţa internă grâul se vinde la un preţ de circa 90 de euro pe tonă pe piaţa interna şi de circa 110 euro pe pieţele externe.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a arătat recent că nu exclude apariţia unei noi crize a grâului în această vară. În condiţiile surplusului de cereale de pe piaţa românească, ministrul Agriculturii precizează că Executivul ar putea recurge la o intervenţie. Acest excedent de cereale – grâu, porumb -, pe care îl avem la ora actuală, se află la producători şi nu poate fi vândut. O problem majoră o constituie probabilitatea ca la vară aceste produse să fie şi mai scumpe anticipându-se astfel o criză.

Producţia totală de cereale a României a depăşit, în 2008, 17,053 milioane tone, de peste două ori mai mare decât în 2007, când s-a cifrat la numai 7,814 milioane tone. România a înregistrat anul trecut o recoltă de peste 7,6 milioane tone de porumb boabe, de două ori mai mare decât în 2007 (3,85 milioane tone în 2007) şi o producţie de grâu şi secară de 7,754 milioane tone, de 2,5 ori mai mare faţă de recolta anului 2007, care a depăşit uşor trei milioane tone.

Circuitul îngreunat al documentelor

Circuitul datelor necesare plăţilor în agricultură este îngreunat de unele proceduri auxiliare menite să evite supra-declarările, dar care prelungesc nepermis de mult termenele de finalizare a dosarelor de plată, prin rechemări succesive ale viitorilor beneficiari la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Deficienţe ale programului de lucru

Unităţile teritoriale ale APIA reclamă dese deficienţe şi întreruperi ale programului informatic de înregistrare şi de prelucrare a datelor din cererile de sprijin, întrucât proiectantul de soft nu a remediat toate problemele semnalate.

Au fost constatate, de asemenea, o serie de încrucişări de activităţi şi suprapuneri de atribuţii în ceea ce priveşte organizarea departamentelor şi funcţionarea aparatului central al Agenţiei, fapt care a condus adesea la prelungiri de termene şi ineficienţă în îndeplinirea actului administrativ.
Luând cunoştinţă de aceste situaţii cu care se confruntă APIA, atât în teritoriu, cât şi la nivel central, ministrul Ilie Sârbu a dispus ca în cel mai scurt timp să fie reanalizat, sub aspectul eficienţei, circuitul informaţiilor în vederea scurtării termenelor de finalizare a dosarelor de plată. De asemenea, a atras atenţia asupra modului în care firma care asigură soft-ul respectă prevederile contractuale, solicitând, în paralel, o evaluare amănunţită a activităţii întregului aparat al APIA.

Campanie de depunere a cererilor

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că din data de 2 martie 2009, va demara campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.
Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, fermierii trebuie să depună la sediile APIA o singură cerere de plată în perioada 2 martie – 15 mai 2009, iar depunerea cererii de plată în intervalul 15 mai – 9 iunie a.c. va determina penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.

APIA va transmite fiecărui fermier care a mai depus cereri în anii precedenţi o invitaţie privind data la care este programat pentru depunerea cererii de plată şi este important ca această dată să fie respectată, atât pentru eficientizarea campaniei, cât şi pentru evitarea de către fermieri a penalităţilor.

Cererea sau penalizarea

Fiecare cerere de plată poate fi modificată sau completată la solicitarea beneficiarului, iar solicitantul trebuie să depună la centrele APIA un anumit formular, în funcţie de modificările sau completările pe care intenţionează să le aducă cererii de plată. De exemplu, un fermier poate să completeze cererea iniţială prin adăugarea unor parcele noi, însă trebuie să depună formularul până la data de 31 mai 2009. După această dată, pentru formularele depuse până în 9 iunie 2009, sunt aplicate penalizări de 1% pentru fiecare zi întârziere, însă doar pentru suprafeţe modificate.
Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi / sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc.

Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.

Exploataţii eligibile

Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar şi formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare.

Solicitantul trebuie să declare toate parcelele agricole şi să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe toată suprafaţa agricolă a fermei.

Măsuri de sprijin pe suprafaţă

Schemele / măsurile de sprijin pe suprafaţă cuprind:

– plata unică pe suprafaţă (SAPS),
– plăţile naţionale directe complementare (PNDC),
– schema de plată separată pentru zahăr,
– schema de plată pentru culturi energetice,
– plăţile tranzitorii pentru tomatele destinate procesării,
– plăţile compensatorii pentru zonele defavorizate,
– plăţile de agromediu.

Finanţarea măsurilor de sprijin

Aceste scheme / măsuri de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).

Pentru campania 2009, România beneficiază de o alocaţie financiară de 618,1 milioane de euro (FEGA) pentru plata unică pe suprafaţă (SAPS), ceea ce reprezintă circa 71 de euro pentru un hectar.

Mihaela Mocanu