Alţi bani, altă „distracţie”! Creţu şi-a lungit pârtia de schi cu peste 250m

Primarul Creţu şi-a lungit pârtia de schi din Wonderland cu peste 250m, aşa cum se lăuda în media naţionale la început de an. Proiectul a fost modificat şi avizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud. Este mai mult decât evident că acest lucru va atrage după sine cheltuieli suplimentare.

Pe lângă faptul că va spori lungimea pârtiei Ovidiu Creţu se mai lăuda cu faptul că lucrările vor fi finalizate cu trei luni mai devreme decât prevede contractul, adică în iunie anul acesta. Partea asta nu i-a prea ieşit având în vedere modificările recente ale proiectului.

Una peste alta, de la bugetul local, Creţu a cheltuit foarte mulţi bani pentru această pârtie de schi, care, ţinând cont de modificările climatice profunde din ultimii ani, nu va avea prea curând schiori pe ea.

S-a împrumutat de la bancă pe spatele bistriţenilor

Pârtia de schi este un obiectiv pe care Ovidiu Creţu l-a visat încă de la începutul primului său mandat şi a fost inclus în marele proiect Wonderland. Însă cumWonderlandul este mult prea costisitor, iar investitorii nu s-au arătat interesaţi de un parteneriat cu municipalitatea bistriţeană,nici până acum la 8 ani de la lansarea ideii,primarul Creţu a început să-l împartă în bucăţele. Primul obiectiv, pârtia de schi! Fără să conteze dacă va fi sau nu cândva fezabilă investiţia în sensul profitabilităţii ei, în condiţiile în care iarna nu mai e iarnă pe plaiurile bistriţene fiindcă temperaturile sunt în majoritatea zilelor din anotimpul rece cu multe grade peste zero, edilul bistriţean a mers cu încăpăţânare înainte.

Pentru construirea pârtiei de schi de pe Dealul Cocoşului, primarul Ovidiu Creţu s-a împrumutat de la bancă, în numele bistriţenilor pe care îi păstoreşte. În total a contractat 40 de milioane lei, din care jumătate, adică 20 de milioane lei, au fost special direcţionaţi pentru investiţiile în amenajarea pârtiei de schi.

Circa 23 milioane lei, execuţia

Contractul de lucrări a fost estimat la peste 27 milioane lei, echivalentul a peste şase milioane euro. La finele anului lui 2013, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a comandat întocmirea unui studiu de fezabilitate cu privire la „elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investiţii «Utilităţi aferente amplasamentului Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul mun. Bistriţa, localitatea componenta Unirea»”, pentru care municipalitatea a plătit aproximativ 100.000 de lei. Într-o primă fază, investiţia a fost estimată la circa 14,5 milioane de euro. Consilierii locali au ales reevaluarea investiţiei, astfel că estimările au ajuns la circa 7,8 milioane de euro.

Costurile estimate iniţial pentru execuţia utilităţilor au fost enorme, proiectantul propunând două variante: una de peste 16,3 milioane euro – din care C+M (n.r. – construcţii şi montaj) se ridică la 12,047 milioane euro, iar cea de a doua variantă este estimată la 14,46 milioane euro – din care C+M se ridică la 12,063 milioane euro. Potrivit studiului de fezabilitate intrat în prima dezbatere a consilierilor locali bistriţeni, recomandată era cea de a doua variantă. Aleşii locali au respins atunci proiectul, întrucât suma propusă pentru investiţie a fost considerată nejustificat de mare. După recalculare, costurile au fost estimate la circa 7,8 milioane euro, din care C+M 6,5 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate supus ulterior votului aleşilor locali.

Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări a fost lansată în toamna lui 2014, însă câştigătorul final a fost desemnat abia în iulie 2015, după o întreagă tevatură pe marginea acestui subiect.

Iniţial, primăria condusă de Ovidiu Creţu a desemnat drept câştigătoare a licitaţiei asocierea dintre SC Record SRL– SC ElectroconstrucţiaElco Bistriţa SA – BartholetMaschinenbau AG – SC Triplex Construcţia SRL, care de altfel a avut preţul cel mai mic, de 19.195.414,96 lei fără TVA.

Rezultatul a fost însă contestat în instanţă de SCKranz Euro Center Piteşti, participantă la licitaţie în asociere cu SC Elcompet SRL, care a avut cel de-al doilea preţ ca valoare – 19.526.712 lei fără TVA. Motivele invocate de contestatoare au fot nerespectarea unor prevederi din caietului de sarcini, dar şi modul în care asocierea de firme desemnată câştigătoare a dat anumite explicaţii cu privire la calculul ofertei pe diferite segmente.

În august 2015 au fost demarate lucrările de execuţie.

A visat ceva urât Creţu şi a modificat proiectul

La circa 9 luni de la începerea lucrărilor, Creţu modifică proiectul. În linii mari, pârtia propriu-zis este mai lungă cu 256 m, trasului drumului de acces este mutat şi el, numărul hidranţilor care să alimenteze tunurile de zăpadă a crescut cu patru, iar sistemul rutier al drumului care duce spre pârtie este şi el „întărit”.

Dar iată care sunt mai precis modificările la proiect:

• – modificarea lungimii pârtiei da la 1.054 m la 1.310 m;
• – suplimentare hidranţi – electranţi necesari alimentării tunurilor de zăpadă de la 15 la 19;
• – schimbarea amplasamentului captării apei din râul Bistriţa, din amonte de pod în aval de pod;
• – schimbarea soluţiei de alimentare cu apă în scop sanitar pentru clădire staţia de plecare din captare puţ forat în captare de fund prin amenajarea unui dren în zona unui izvor dispersat existent, cu tub flexibil gofrat, perforat de 400 mm. Captarea se va impermeabiliza cu 1 strat de argilă împotriva apelor pluviale şi se împrejmuieşte cu 2 rânduri de gard. Din captare, apa va ajunge gravitaţional prin intermediul unei conducte de aducţiune din PEHD cu diametrul de 63 mm şi lungime de 417 m la rezervorul de înmagazinare; rezervorul are rolul de compensare a debitelor şi asigurarea rezervei de incendiu de 54 m³. Rezervorul va avea capacitatea de 100 m³ şi  va fi o construcţie modulară din oţel. Rezervorul va fi împrejmuit cu un gard metalic.
• – modificarea amplasamentelor: lacului de acumulare apă, a staţiei de pompe, a rezervorului de înmagazinare apă, a clădirii anexă a staţiei de plecare şi a clădirii cu S=74,73 m² care va cuprinde spaţiu pentru serviciul salvamont, casă de bilete, centru de închiriere, cabina de observaţie, grupuri sanitare;
• – modificarea amplasamentului şi a soluţiei de colectare ape uzate menajere din bazin PAFS în bazin din beton armat;
• – modificarea traseului drumului de acces prin mutarea lui la baza versantului, ca urmare a lungirii pârtiei de schi;
• – revizuirea sistemului rutier prin suplimentarea grosimii stratului de macadam de la 3-5 la 10 cm;
• – în acest proiect sunt cuprinse 925 m din drumul de acces, diferenţa până la 1.302 m fiind prinsă pe alt proiect;
• – suplimentarea numărului locurilor de parcare de la 150 la 497;

Alte 200.000 euro, pe reţeaua electrică

Pentru ca dotările pârtiei de pe Dealul Cocoşului să funcţioneze, acestea trebuie să fie şi racordate la reţeaua electrică. Numai că această parte nu a fost cuprinsă în proiectul iniţial. Astfel că, în luna aprilie, municipalitatea bistriţeană a scos la licitaţie contractul pentru proiectare şi execuţie de racordare la reţeaua electrică pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pârtie de schi inclusiv utilităţi, în cadrul complexului sportiv polivalent din municipiul Bistriţa, localitatea componentă Unirea”. Investiţia este estimată la 723.875,58 lei (peste 7,2 miliarde lei vechi), fără TVA.

Conform caietului de sarcini, în primul rând va trebui elaborată documentaţia tehnică. Mai precis este vorba despre întocmirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a caietelor de sarcini, documentaţia necesară obţinerii avizelor şi acordurilor pentru lucrarea propriu-zisă prevăzute în certificatul de urbanism, precum şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire. După finalizarea acestei prime faze care nu trebuie să depăşească 30 de zile, se va trece la lucrările propriu-zise care trebuie date gata în următoarele 60 de zile. Practic, odată desemnată firma câştigătoare a contractului, în maxim trei luni de la semnarea acestuia, investiţia trebuie finalizată şi predată „la cheie”. Durata de garanţie a lucrării este, conform aceluiaşi caiet de sarcini de 36 de luni de la recepţia la terminarea lucrărilor.

În cursa pentru obţinerea contractului s-au înscris 5 firme: SC ElectromaraSRL din Baia Mare, judeţul Maramureş, SC Ianus SRL din Zalău – Sălaj, SC Electro-UrsaServcom SRL, SC Elco Bistriţa SA, şi SC Gevolt Electric SRL, ultimele trei companii fiind din Bistriţa. Deocamdată, municipalitatea nu a declarat vreun câştigător.