29 iunie, Ziua Dunării

101

În ficare an, pe 29 iunie, la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, serbăm Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia.

Dunărea reprezintă coloana vertebrală a unei bune părţi din Europa. Această afirmaţie este valabilă nu numai la nivel simbolic. Încă de la începuturile civilizaţiei umane în acest areal geografic, malurile Dunării au reprezentat un spaţiu de locuire privilegiat. Dunărea a separat şi a pus în contact, în egală măsură, regate şi imperii, culturi şi civilizaţii diferite, a condiţionat şi influenţat evoluţii istorice, a alimentat mentalul nostru colectiv, a fost zeitate şi personaj mitologic.

La Sofia, a fost semnată Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea, acum 20 de ani, Convenție care a dus la eforturi conjugate pentru protecţia acestui fluviu, „care este deosebit de important pentru România”, a precizat într-un comunicat remis redacției, Doina Pană, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

Teritoriul ţării noastre este amplasat în proporţie de 98% în bazinul Dunării şi aproape toate cursurile de apă ajung în final în Dunăre. Dunărea este sursă de energie şi alimentare cu apă, cale navigabilă ce leagă estul şi centrul Europei şi nu în ultimul rând un patrimoniu natural de importanţă globală.

Ca stat aval în bazinul Dunării, România este deosebit de interesată în amplificarea nivelului de protecţie a calităţii apelor la nivelul bazinului hidrografic, în special luând în considerare existenţa pe teritoriul său a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

 Delta Dunării este una din cele mai mari zone umede din lume care conţine specii rare de faună şi floră precum şi peste 30 de tipuri de ecosisteme. Dar această valoare naturală unică este sub o presiune în creştere. Biodiversitatea şi ecosistemele sunt supuse aici unei mari presiuni.

„Ținând cont că Dunărea îşi adună apele din 18 ţări şi luând în considerare complexitatea problemelor generate de necesitatea de reabilitare a mediului acvatic din bazinul hidrografic al Dunării şi realizarea dezvoltării durabile pentru fiecare ţară din bazinul hidrografic al acesteia, este necesară o abordare integrată la nivelul bazinului de către toate părţile interesate. În acest sens, considerăm că Directiva Cadru Apă a Uniunii Europene este cel mai important instrument pentru realizarea acestui obiectiv.

Credem că această Directivă acoperă toate măsurile necesare atingerii dezvoltării durabile, inclusiv aspectele ecologice ale bazinelor şi în acelaşi timp, oferă posibilitatea unei coabitări mai bune între oameni şi mediu, avantajoasă pentru ambele părţi.

 Din acest punct de vedere, am făcut un mare pas înainte în februarie 2010 când, la nivelul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), a fost aprobat Planul de management al bazinului hidrografic. Implementarea acestui Plan de management şi în special, a programului de măsuri care are drept scop atingerea unei stări bune a tuturor apelor din bazin constituie în prezent o prioritate în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

 În acest sens, un rol deosebit revine Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, care oferă cadrul necesar pentru cooperarea la nivel de bazin hidrografic şi prin intermediul căreia se realizează o armonizare a strategiilor şi activităţilor, care au drept scop utilizarea durabilă a apelor şi protecţia mediului acvatic.

 În prezent, ne aflăm în etapa de elaborare a celui de al doilea Plan de management a bazinelor hidrografice, atât la nivelul bazinului Dunării, cât şi la nivelul bazinelor naţionale. Acest nou plan se va clădi pe experienţa obţinută în primul Plan de management şi se va concentra în mod deosebit pe măsuri dedicate îmbunătăţirii calităţii mediului acvatic.

 Pentru a sprijini aceste eforturi, dar şi pentru a realiza o mai mare coeziune economică şi socială a regiunii Dunării, în 24 iunie 2011, Consiliul European a adoptat Strategia Dunării, care ne oferă o viziune unitară asupra tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul bazinului dunărean, cu scopul de a dezvolta regiunea, de a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor, dar şi de a proteja mediul”, a mai precizat Doina Pană, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

 Strategia Dunării reprezintă o excelentă oportunitate pentru identificarea şi promovarea unui portofoliu de proiecte, în special a celor cu relevanţă transfrontalieră, care acoperă cei 4 piloni principali ai Strategiei: conectivitate, protecţia mediului, dezvoltare economico-socială şi creșterea capacităţii instituţionale.

 În Strategie se menţionează că nu se poate progresa ignorând provocările prezente, legate de nevoia din ce în ce mai crescută de exploatare şi utilizare a resurselor naturale.

De aceea, creşterea economică nu trebuie să conducă la dezechilibre în mediul natural, dezechilibre care de foarte multe ori sunt ireversibile. România, ca cea mai mare ţară din bazinul Dunării, joacă un rol important pentru asigurarea succesului acestei strategii, şi de aceea, este hotărâtă să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a îndeplini acest obiectiv. În acest context, propunerile noastre de proiecte sunt îndreptate atât spre dezvoltarea infrastructurii de mediu pentru reducerea poluării, cât şi spre reabilitarea ecosistemelor afectate, cum ar fi zona inundabilă a Dunării inferioare.

Trebuie să avem în vedere, însă, că rezultate satisfăcătoare la nivel regional se pot obţine numai prin stabilirea şi realizarea unor obiective concrete la nivel naţional. Guvernul României acordă o atenţie deosebită programelor şi proiectelor ce au drept obiectiv protecţia calităţii apelor la nivel naţional, alocându-se pentru aceste activităţi fonduri, atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene şi credite externe.

 Este important să conştientizăm faptul că numai acţiunile guvernamentale nu vor aduce îmbunătăţirea calităţii apei şi a condiţiilor de mediu. Fiecare dintre noi poate face ceva pentru a proteja ecosistemul care ne susţine. Industrie, ferme, autorităţi locale, oameni de toate vârstele trebuie să se unească şi să acţioneze în aşa fel încât să contribuie la conservarea şi, dacă este necesar, la refacerea ecosistemului acvatic care ne aparţine tuturor. Este important să subliniem că oricâte eforturi vom depune la nivelul autorităţilor, prin elaborare de reglementări, monitoring şi inspectie sau prin lucrări de investiţii, nu vom avea rezultatele dorite dacă la nivelul comunităţilor şi al indivizilor nu se va realiza o schimbare de atitudine.

 Pentru a realiza un mediu curat, dialogul între părţile interesate trebuie să fie bazat pe o comunicare eficientă, clară şi onestă, fară interese ascunse, unicul interes fiind cel al promovării, în parteneriat, a principiului dezvoltării durabile.

 În sprijinul acestei idei, funcţionează Comitetele de bazin, care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor în activitatea decizională din acest domeniu, la eficientizarea colaborării şi responsabilizarea tuturor celor care convieţuiesc în acelaşi bazin hidrografic.

 Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură acordă o deosebită atenţie activităţilor pentru creşterea conştientizării cetăţenilor privind conservarea şi prevenirea poluării apelor. În acest sens, desfăşurăm campanii pentru a insufla oamenilor – adulţi şi copii – dragostea faţă de ape şi ideea că, viaţa lor de zi cu zi depinde de apă. Informarea, educaţia şi cultivarea ideii că, apa susţine viaţa sunt elemente esenţiale, care schimbă pe zi ce trece atitudinea semenilor noştri faţă de viitorul acestei resurse a naturii.

 Strategiile majore pe termen lung în privinţa gestionării Dunării trebuie să fie rodul colaborării şi coordonării între toate statele riverane. În felul acesta, Dunărea este, din nou, un factor unificator, un liant al colaborării între popoare şi comunităţi al căror destin este influenţat nemijlocit de cursul ei fizic, istoric şi spiritual.

 Folosesc acest prilej aniversar pentru a-i felicita pe toţi cei care sunt implicaţi direct în administrarea apelor române, pentru că, prin modul în care acţionează, dovedesc faptul că au înţeles acest lucru. Bine administrată, Dunărea va rămâne, pentru multe generaţii de acum înainte, coloana vertebrală a acestei părţi din Europa şi va continua să fie un factor de dezvoltare şi progres pentru popoarele care trăiesc pe malurile ei”, a mai precizat Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

 

LĂSAȚI UN MESAJ