Cu prilejul datei comemorative naţionale de 9 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume şi-a exprimat solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al doilea război mondial.
Marcarea acestui moment, inclusiv prin organizarea unor evenimente comemorative, reprezintă un simbol al asumării, de către societate românească a tragediei, dar şi o modalitate de păstrare mereu vie a memoriei victimelor pentru ca drama acestora să nu se mai repete vreodată. Ministerul Afacerilor Externe susţine pe deplin eforturile de educare a tinerei generaţii în spiritul cunoaşterii Holocaustului, al respingerii acţiunilor discriminatorii, antisemite şi rasiste şi al înţelegerii semnificaţiilor acestora, astfel încât orice încercare de a repetare a unor astfel de acte să fie combătută în virtutea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile, libertăţile fundamentale şi obligaţiile reprezintă principii esenţiale. Înţelegerea şi respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state, inclusiv în cadrul unor societăţi cu democraţie consolidată de pe continentul european. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin instrumentele aflate la îndemâna diplomaţiei, la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază eforturile semnificative pe care România le-a realizat în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului. Acestea au fost şi vor continua să fie angajamente care vor fi urmărite de o manieră consecventă de către autorităţile române.
Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe de studii asupra Holocaustului.
„Suntem recunoscători comunităţii evreieşti originare din România care a contribuit la perfectarea acestor programe. Acestea se vor constitui în părţi componente esenţiale ale patrimoniului spiritual românesc comun, a cărui păstrare şi transmitere către generaţiile viitoare nu ar fi posibile fără aportul istoric şi cultural al evreilor români”, a subliniat cu această ocazie ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1942), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.
În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc.
Din Bistriţa-Năsăud, aproape 6.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit înainte de a fi deportaţi şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă. Niciun supraviețuitor al lagărelor de concentrare nu mai este în viață.
Evreii din Bistriţa au fost duşi iniţial într-un lagăr la patru kilometri de oraş, pe teritoriul actualei Staţiuni de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, unde se spunea că va fi pregătit terenul pentru o crescătorie de porci. Aproape 2.500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din Bistriţa. Ceilalţi au fost aduşi din comunităţile din districtele Bistriţa de Jos şi Bistriţa de Sus, Năsăud şi Rodna.
Comemorarea Zilei Holocaustului în România, se ține în Bistrița, azi, 10 octombrie, începând cu orele 12.00, la Monumentul Deportaţilor situat pe strada General Grigore Bălan.
