Din Bistriţa-Năsăud, peste 6000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele 300 de evrei au murit înainte de a ajunge la sinistrele destinații și au fost îngopați într-o groapă comuna la patru kilometri de Bistrița.
În preludiul manifestărilor, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a a vut loc o dezbatere cu tema Tragediile istoriei, la care au participat elevii de la Colegiul Național ,,Liviu Rebreanu” și Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare”.
„Astăzi în România se comemorează Ziua Holocaustului, o zi tragică pentru evreii din România, având în vedere durerile care au cuprins etnia noastră. Am să vă spun câteva lucruri despre ceea ce s-a întâmplat la noi în județ, cu precădere în orașul Bistrița, dând citire anumitor pasaje din cartea ziariștilor bistrițeni, Ion Moise și Titus Zăgrean, din păcate amândoi, decedați, „Marchiz sub Steaua lui David”, a precizat președintele Comunității Evreilor din Bistrița-Năsăud, Fredi Deac.
Volumul se poate achiziționa la standul cu vânzare, deschis la Sinagoga din Bistrița.
„Poate cea mai umilitoare măsură împotriva evreilor a fost cea cu privire la purtarea Stelei lui David, ca semn distinctiv a restului populației din Ungaria și Transilvania. Deși posturile de radio, Vocea Americii, Londra și Paris, transmiteau informații cum că această măsură, a fost aplicată în anumite țări din Europa și că ea este semnul depărtării evreilor, la Bistrița și în județ nu le-a cerut nimeni evreilor să poarte acest semn distinctiv, astfel că ordinul a avut efectul unui trăsnet pentru că evreii dețineau aparate de radio și erau informați cu privire la această măsură. În ziua de 2 mai 1944, Debreteni Micloș a emis ordinul prin care se punea în vedere tuturor evreilor obligativitatea purtării stelei galbene și interzicerea părăsirii locuințelor până în data de 4 mai, anul respectiv. Se menționa că în caz contrar, cei în cauză să fie internați în lagăr. I s-a pus în vedere fiecăruia să își împacheteze câte două rânduri de haine fiecare, rufărie de corp, lenjerii de pat, câte o pătură, tacâmuri și alte obiecte de uz personal.
În iunie 1944 ne-au încolonat pe jos și am fost duși sub escortă până la linia ferată unde ne așteptau garniturile de tren, în care amn fost îmbarcați câte 60-70 de persoane, într-un vagon de marfă, ca vitele. În mijloc două găleția, una cu apă, cealaltă pe post de WC. Așa am călătorit zile și nopți timp în care fața hâdă a morții a fost în permanență printre noi”, a mai adăugat Fredi Deac.
De la dezbatere nu a lipsit nici Thomas Hartig din partea Forumului Democrat al Germananilor din Bistrița, dar și Thomas Hartig, reprezentant Forumul Democrat al Germanilor din Bistrița.
Dintre evreii din Bistrița-Năsăud care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă. Niciunul nu mai trăieşte.
Prefectul Ioan Țintean a ținut să le aducă un omagiu.
„Se cuvine ca în această zi să aducem un pios omagiu tuturor celor care au pierit într-unul din cele mai îngrozitoare genociduri din istoria omenirii. Noi ca și comunitate am suferit mari pierderiși nu mai puțin de 6800 de evrei au fost ridicați din patul lor și închiși în lagăre pe Dealul Dumitrei sau au pus să fie deportați în lagărele morții de la Birkenau și Auschwitz”, a precizat prefectul județului Bistrița-Năsăud, Ioan Țintean.
Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern.
