Zile grele pentru bugetari

Statul român este obligat să reducă cheltuielile cu plata salariilor cu 15,5 % din cauza crizei economică. Legea care prevede faptul ca majoritatea bugetarilor să “renunţe” la o parte din salariu a intrat în vigoare în 12 noiembrie, dar veştile proaste nu se opresc aici. Din cauza faptului că nu s-a virat cea de-a treia tranşă din împrumutul de la FMI, angajaţii “statului” nu au nicio garanţie că îşi vor primi salariile, fie ele micşorate cu 15,5 %. În situaţia actuală, singura variantă de a se plăti salariile este, aparent, împrumutul de la băncile de pe piaţa internă. Desigur, dobânda pe care o va plăti statul pentru un astfel de împrumut este de 11 %, spre deosebire de dobânda de 3,5 %, estimată în cazul împrumutului de la FMI. Mai mult, faptul că nu a “venit” a treia tranşă, la care se adaugă şi împrumutul iminent de la băncile interne, atrag un deficit bugetar mărit substanţial. Astfel, România va trece de la un deficit bugetar de 3,5 miliarde de euro, la unul de cinci miliarde de euro. Preşedintele Sedlex, Vasile Marica, a explicat faptul că lipsa banilor de la FMI nu are legătură cu concediul fără plată. “Nu are nicio legătură concediul fără plată cu faptul că nu s-a primit cea de-a treia tranşă din împrumut. Neplata ratei de către FMI are alt defect, adică faptul că România trece de la un deficit de 3,5 miliarde de euro la cinci milarde, pentru că suntem obligaţi să ne împrumutăm de la băncile de pe piaţa internă la o dobândă mai mare, de 11 %, pe care o vor plăti toţi românii”, a declarat Vasilie Marica. Totuşi, efectele celor două “probleme” au un punct comun. Românii vor trebui să suporte consecinţele, care vor fi atât imediate, cât şi  pe termen lung.

Guvernanţii, incompetenţi

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, deficitul bugetar crescut arată lipsa de competenţă a guvernanţilor, deoaece bani există. “Faptul că există un deficit bugetar arată clar neputinţa Guvernului de a gestiona o situaţie de criză. Să nu uităm că în România, după datele vehiculate pe piaţă, există o evaziune fiscală suficient de mare, asta înseamnă că există bani, dar din păcate, comerţul nu este în zona de suprafaţă legală. Faptul că nu se pot atrage aceşti bani la buget arată neputinţa Guvernului. În al doilea rând, trebuie să vedem ce efecte negative poate să aibă o reducere de activitate a personalului bugetar, dacă statul îşi poate permite să ţină oamenii din instituţile statului acasă, adică să slăbească autoritatea statului. În realitatea, angajaţii din sectorul bugetar răspund unor nevoi ale comunităţii prin activitatea pe care o realizează şi sunt purtători de autoritate. În condiţiile în care evaziunea fiscală este la cote alarmante, munca “la negru” de asemenea, mai ales în luna decembrie, care statistic a fost luna cu cel mai mic coeficient de conformitate, stau şi mă gândesc dacă pentru comunitate, pentru stat, este în regulă să facem aceste economii, în detrimentul autorităţii de stat. Să nu uităm că în acestă perioadă se defrişează pădurile fiindcă e nevoie de căldură, oamenii taie pădurile şi avem nevoie de autoritate în domeniul acesta, dar Garda de Mediu trebuie să trimită oamenii acasă. Trebuie să vedem cu ce costuri trimitem oamenii acasă şi mă refer la costuri pe termen mediu, nu pe termen scurt. Cred că trebuie gândit mult mai bine pentru că nu poate să existe un stat fără bugetari, care să fie şi bine plătiţi, în timpul impus de legislaţie, nu cu întârzieri. Este puţin târziu, noi am tot protestat faţă de politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor de personal, dar stau şi mă gândesc dacă această lipsă de bani nu a fost oarecum impusă şi de guvernanţi. Să nu uităm că activitatea administraţiei publice a fost paralizată timp de câteva luni când a subordonat politic instituţiile publice deconcentrate ale ministerelor. Conducătorii acestor instituţii au fost numiţi exclusiv pe criterii politice, nu a contat dacă au sau nu competenţe. Practic, au paralizat administraţia publică, iar plata taxelor şi impozitelor a avut de suferit. Acesta a fost un motiv pentru care nu au intrat nici bani la bugetul de stat. Aministraţia publică are oricum probleme mari în ceea ce priveşte finanţarea, pregătirea profesională, depolitizarea şi biocraţia. Oamenii sunt nemulţumiţi de birocraţie, dar este efectul unei legături între proasta legislaţie  din România şi contribuabilii nemulţumiţi se resfrâge împotriva funcţionarilor publici. Pentru a funcţiona cât de cât normal ca şi stat, trebuie să avem un Guvern cât de cât funcţional, cât de cât competent, să fie îndemnat numai de intenţii bune şi nu de intenţii electorale sau de altă natură. Cu siguranţă, până după alegeri vom fi în aceeaşi situaţie, dar salariile şi pensile vor fi plătite. Nu cred că există stat în lumea asta care să nu poată plăti salariile şi pensile din economia pe care o are. Aceeaşi situaţie este şi pentru serviciile de strict necestitate pentru stat. Nu cred că avem o economie atât de slabă încât să nu se poată plăti. Bani la bugetul de stat sunt, dar probabil că sunt prost cheltuiţi”, a susţinut Oprescu.

Reducerea cu 15,5 %, insuficientă

Dacă sindicaliştii, în general, nu sunt de accord cu trimiterea bugetarilor acasă, analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că în situaţia actuală, reducerea cheltuielilor cu 15,5 % nu este suficientă. Mai mult, potrivit lui Şerbănescu, dacă statul se împrumută de la bănci pentru a plăti salarii şi pensii, situaţia va deveni dezastruoasă. “Faptul că nu s-a livrat a treia tranşă de la FMI este un lucru bun. Înseamnă că în principiu, obligă Guvernul român să facă ceea ce trebuie, ceea ce nu a făcut un an de zile, să reducă cheltuielile, indiferent dacă este vorba de salarii şi pensii. Asta este ceva obligatoriu, salariile şi pensiile nu se plătesc din împrumuturi. A plăti din împrumuturi înseamnă dezastru naţional, clar, indiferent cine e la guvernare. Aşa ceva reprezintă un dezastru. Probabil că asta se va întâmpla, se vor împrumuta de la băncile de pe piaţa internă, dar acest lucru e dezastru, nu rezolvă nimic, ci accentuează dezastrul. Salariile şi pensiile trebuie plătite din resurse reale, nu din resurse împrumutate. Nu sunt resurse suficiente, reduci salariile până la nivelul resurselor existente, fără niciun “dar”. Nu este suficient, deocamdată, reducerea cheltuielilor cu 15,5 %. Acest lucru trebuia făcut la începutul anului 2009. În momentul de faţă nu se poate face nimic, dar trebuie începută reducerea. Se poate reduce la niveluri sustenabile, adică oprite toate instituţiile că şi aşa nu contează, nu se face nimic. Adică trebuie oprite furturile. Nu murim în opt zile şi aşa nu este asigurată nici siguranţa cetăţenilor. Nu se poate să dărâme totul în jur şi salariile bugetarilor şi pensiile să rămână ca în 2008 pentru că sectorul privat şi-a redus cheltuielile. În 2010, sectorul privat va fi pus să plătească şi salariile plătite prin împrumuturi, pentru că se va face ajustarea prin curs valutar şi prin inflaţie. De ce să plătească oamenii de două ori?”, a declarat Şerbănescu.

Siguranţa cetăţenilor, în concediu

În condiţii normale, un pompier lucrează 24 de ore, iar 72 de ore este liber. Pentru a se reduce cheltuielile cu 15,5 %, pompierii vor lucra în lunile noiembrie şi decembrie doar 12 ore şi vor fi liberi 84 de ore. Totuşi, în cele 12 ore libere “câştigate”, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să stea în stand-by, pentru posibile situaţii de urgenţă. În cadrul poliţiei, pentru a se reduce cheltuielile s-a ales o altă variantă, înjumătăţirea efectivului de poliţişti. Astfel, fiecare poliţist este obligat să efectueze patru zile de concediu fără plată luna aceasta şi patru zile în luna decembrie. Poliţiştii au fost “împărţiţi” în două “tabere”, iar siguranţa cetăţenilor va fi asigurată de jumătate din efectiv, în condiţiile în care, şi aşa există deficit de personal. Angajaţii Jandarmeriei sunt, aparent, cei mai dezavantajaţi. Varianta “economă” adoptată de MAI prevede ca jandarmii să respecte programul de muncă de până acum, dar zilele libere să nu fie plătite. Astfel, programul unui jandarm prevede efectuarea a patru ture a câte zece ore şi trei zile libere plătite. În ultimele două luni din acest an, jandarmii vor lucra tot patru ture a câte zece ore, dar cele trei zile libere vor fi fără plată.

Silvia Boncuţiu