Zeci de milioane de euro pe un proiect făcut pe genunchi! Problemele de la Tărpiu, scoase la iveală în raportul Comisiei de verificare

Probleme grave la depozitul ecologic de la Tăpiu, reies din raportul Comisiei Speciale a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Unele aspect vin să confirme ceea ce Gazeta de Bistriţa a scris de-a lungul timpului, însă apar şi elemente noi, care vin să demonstreze, o data în plus, că acest proiect a fost făcut pe genunchi. Discutăm despre siguranţa din punct de vedere geologic a terenului pe care a construită prima celulă a depozitului ecologic, dar şi despre poluările care au avut loc de-a lungul ultimilor doi ani, unele dintre ele ascunse bine sub preş de către instituţiile de control în domeniu – Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud şi Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) BN.

La trei luni după ce localnicii din Tărpiu au protestat la poarta CMID Tărpiu cerând închiderea gropii, consilierii judeţeni au aprobat înfiinţarea unei comisii speciale de verificare a activităţii CMID Tărpiu.

Zilele trecute, raportul comisiei a fost făcut public şi reies aspecte nu tocmai demne de laudă. Din contră!

S-a fisurat taluzul

Primele semne că proiectul avea probleme au apărut în toamna lui 2014, când s-a constatat că taluzul din partea de vest a celulei este fisurat puternic, astfel că exista riscul ca groapa să o ia la vale. Au fost convocaţi atât proiectantul, SC Argif Proiect SRL, cât şi constructorul – SC Iridex Group Construcţii SRL în vederea remedierii problemelor. Soluţia a fost construirea unui dren pentru colectarea apelor pluviale din zonă.

Membrana geotextilă, ruptă şi ea

Probleme nu s-au oprit, fiindcă în februarie 2015 s-a constatat apariţia unor infiltraţii cu levigat în partea de SV a decantorului, care se pare că s-au datorat ruperii membranei geotextile, membrană care separă practic deşeurile depuse în groapă de sol. Culmea este că ruptura membranei a fost constatată cu aproximativ un an mai devreme înainte să fie constatate infiltraţiile cu levigat. Acest aspect reiese dintr-o notă de constatare întocmită în septembrie 2014, când Garda de Mediu a aplicat operatorului un avertisment „pentru neînlocuirea geotextilului conform măsurii trasate în nota de constatare nr. 153/23.04. 2015”.

Potrivit datelor publicate în raport, suprafaţa rupturii a fost una destul de mică, de 0,5 x 0,3 m, însă atunci când s-a purces la remedierea defecţiunii, membrana a fost înlocuită pe o suprafaţă mult mai mare. Potrivit surselor Gazeta de Bistriţa, nu ar fi exclus ca probleme de acest gen să mai apară în timp, dat fiind faptul că membrana utilizată iniţial este cam… subţirică. Remedierea a avut loc undeva în primăvara- vara 2015, execuţia fiind clar „forţată” de apariţia infiltraţiilor de levigat.

După remediere, Garda de Mediu constată în urma monitorizărilor, că măsurile impuse au fost îndeplinite „cu menţiunea că geotextilul a fost refăcut prin prindere acolo unde a fost desprins dar au apărut alte zone deteriorate”.

Prima amendă pentru Vitalia, în 2015

Chiar dacă parte din probleme au fost remediate în mers, poluările accidentale nu au întârziat să apară, prima de acest fel, oficială, având loc la Tărpiu în 2015, mai precis pe data de 17 mai. Sau cel puţin atunci a fost sesizată Garda de Mediu prin numărul de urgenţă 112, cu privire la existenţa mortalităţii piscicole pe pârâul Roşua. În ziua cu pricina, atât reprezentanţii Gărzii, cât şi cei ai SGA au prelevat probe din canalul de gardă care iese din CMID dar şi de la primul pod de pe pârâul Roşua, ajungându-se în final la concluzia că de vină a fost societatea care gestionează depozitul, adică Vitalia. Drept urmare, societatea a fost „cadorisită” cu o amendă în valoare de 30.000 lei.

Poluarea a avut loc datorită unor defecţiuni a unei vane prin care era posibilă evacuarea levigatului. Au fost luate măsurile necesare, astfel că aproximativ un an a fost linişte.

În iulie 2016, amendă de 60.000 lei plus cheltuieli de intervenţie de peste 15.000 lei

A venit însă vara lui 2016, când cei de la Vitalia au încasat-o din nou.

Astfel, pe 7 iulie un balon pneumatic în care se acumulează levigatul a cedat.

„Levigatul acumulat sub deponeu a deversat şi prin canalul colector de ape pluviale a ajuns în pârâul Roşua.

La momentul producerii incidentului, în urma unei perioade cu precipitaţii intense (luna iunie), în celulă erau stocaţi aproximativ 3.000 mc de levigat, ceea ce a determinat o presiune ridicată asupra balonului care obtura drenul”, se arată în raport.

Vitalia a primit de data aceasta o amendă în valoare de 60.000 lei, însă a trebuit să achite şi cheltuielile aferente intervenţiei pentru stoparea poluării, în valoare de peste 15.000 lei.

Final de iulie, mortalitate piscicolă pe Şieu! Cauza, grad ridicat de amoniu în apele uzate

Nu au trecut multe zile de la acest incident, iar la finele lunii iulie spiritele s-au încins din nou în zonă, fiindcă pe Şieu, râul ar cărui afluent este pârâul Roşua, au fost găsiţi sute de peşti morţi. Evident, toate privirile s-au îndreptat din nou spre depozitul de la Tărpiu şi firma care îl administrează, Vitalia. La acel moment, autorităţile s-au ferit să facă prea multe declaraţii, ceea ce nu a făcut decât să inflameze şi mai mult spiritele, în special ale localnicilor, dar şi a activiştilor ecologişti.

Conform raportului se pare însă că sursa de poluare nu a fost de data aceasta vreo scurgere de levigat de la depozitul ecologic.

„În data de 27.07.2016 s-a semnalat mortalitate piscicolă pe râul Şieu (pârâul Roşua este afluent al Şieului). În urma acestui eveniment, Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Someş-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Bistriţa-Năsăud au controlat în 207.07.2016 şu 28.07.2016 şi CMID Tărpiu, unde nu s-au găsit probleme”, se arată în raport.

Se pare însă că au fost anumite aspecte care au dat de gândit celor de la garda de Mediu, întrucât la finele lunii august, după ce anterior au solicitat nişte puncte de vedere din partea SGA BN, au cerut furnizorului Staţiei de epurare soluţii „pentru eliminarea depăşirilor la indicatorul amoniu”.

Astfel, în cadrul raportului se precizează faptul că „utilizatorului”, adică Vitaliei, i-au fost aplicate în cursul anului 2016, inclusiv după incidentul de pe râul Şieu cân s-a înregistrat mortalitate piscicolă, o serie de penalităţi pentru depăşirea unor indicatori din conţinutul permeatului, apa rezultată în urma epurării.

„În urma depăşirii valorilor prevăzute în Autorizaţia de G. A (n. r. – autorizaţia de gospodărire a apelor) pentru anumiţi indicatori fizico-chimici, utilizatorului i-au fost aplicate penalităţi, conform prevederilor legale, după cum urmează:

• Prin Procesul verbal nr. BN04/20.03.2016 – valoarea de 678,21 lei (aferent lunii februarie 2016 – indicatorul amoniu).
• Prin Procesul verbal nr. BN12/26.04 2016 – valoarea de 334,42 lei (aferent lunii martie 2016 – indicatorii amoniu, mangan, fier).
• Prin Procesul verbal nr. BN16/31.05.2016 – valoarea de 317,45 lei (aferent lunii aprilie 2016 – indicatorii amoniu, mangan, fier).
• Prin Procesul verbal nr. BN32/28.06.2016 – valoarea de 350,49 lei (aferent lunii mai – indicatorii amoniu, mangan, fier).
• Prin Procesul verbal nr. 37/29.07.2016 – valoarea de 200,11 lei (aferent lunii iunie – indicatorul amoniu).
• Prin Procesul verbal nr. BN51/30.8.2016 _ valoarea de 558,10 lei (aferent lunii iulie 2016 – indicatorii amoniu, CBO5 ‹ r. – Acest indice reprezintă o măsură a impurificării organice a apelor reziduale şi este cantitatea de oxigen (mg/masă) necesară pentru degradarea oxidativă de către microorganisme a substanţelor organice conţinute dintr-un litru de apă la 20 C, timp de 5 zile (CBO5)›).
• Prin Procesul verbal nr. BN60/20.09.2016 – valoarea de 330,80 lei (aferent lunii august 2016 – indicatorul amoniu)”, se precizează în raport.

Aşa cum se poate observa, deşi autorităţile nu scriu explicit negru pe alb, una dintre cauzele care a generat mortalitatea piscicolă de la finele lunii iulie s-a datorat conţinutului ridicat de amoniu din permeatul rezultat de la staţia de epurare de la CMID Tărpiu, care odată ajuns în Şieu, suprapus şi peste faptul că în acele zile temperaturile au fost foarte ridicate, au dus la lipsa oxigenului din apă şi moartea a sute de peşti din râu.

Încă una de la „naşu’ mare”: 35.000 lei, amendă plus cheltuieli de peste 18.000 lei

Acesta nu a fost însă ultimul incident, fiindcă la finele lunii septembrie Garda de Mediu a fost din nou notificată despre o posibilă poluare a pârâului Roşua cu ape uzate menajere şi tehnologice. Reprezentanţii Gărzii au constatat atunci noi scurgeri „cu aspect de levigat”.

„Situaţia s-a datorat faptului că staţia de pompare a apelor uzate menajere şi tehnologice nu a funcţionat ceea ce a dus la umplerea căminului şi deversarea acestora în apropierea staţiei de pompare, deversarea şi infiltrarea pe terenul din apropiere, cu descărcare în şanţul de gardă”, se explică în raport.

Urmarea a acestui incident a fost faptul că Vitalia a fost amendată încă o dată, cu 35.000 lei, plus plata cheltuielilor generate pentru deplasarea în teren a reprezentanţilor SGA BN şi de prelevare/analizare a probelor de apă, în valoare de peste 18.400 lei.

(Va urma)