Zece persoane care se ocupau cu traficul de moldoveni, condamnate cu suspendare

Tribunalul Cluj a condamnat 10 persoane judecate pentru trafic de migranți din Republica Moldova la pedepse cu suspendare. Membrii rețelei, care funcționau pe mai multe paliere, au traficat zeci de basarabeni pe care îi taxau cu tarife între 1.500 și 2.000 de euro. Cluj Napoca era ”nodul” principal din România prin care cetățenii basarabeni erau trimiși în Occident: unii ajungeau în rețelele de trafic de carne vie, alții mergeau la muncă, în special în Italia.

Tribunalul Cluj a condamnat zece persoane (Andrei Dominte – capul rețelei, Corneliu Tărâță – adjunctul, Galoş Tudor, Burcă Daniel Bogdan, Ilea Ovidiu Claudiu, Kiss Pavel Mihai, Blaj Augustin Alexandru, Doghi Irina, Doghi Dan Claudiu și Briscan Ioan Radu – persoane care se ocupau de tranzitarea basarabenilor).

Potrivit dosarului, afacerea a început în 2011 și a continuat până când toți mai mulți dintre cei traficați au început să fie reținuți la punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria. Capii rețelei le făceau rost basarabenilor acte de identitate emise în România, dar care fuseseră retrase din circulație.

Potrivit cercetărilor făcute de procurori, Andrei Dominte, împreună cu Corneliu Tărâță, Irina Doghi, Tudor Galoș, împreună cu alți doi cetățeni basarabeni, care nu au putut fi identificați în cadrul anchetei, au început să organizeze transporturi ilegale de migranți. Dominte era liderul grupului, care stabilea care sunt sumele de bani care i se cuvin fiecăruia. Cei menționați anterior recrutau basarabeni care doreau să plece în occident și le dădeau cărți de identitate românești eliberate pe numele altor persoane.

Gruparea acționa pe două paliere: în republica Moldova, oamenii erau recrutați de o parte din membrii rețelei, apoi erau trimiși în România, unde primeau cărțile de identitate scoase din uz.

Potrivit procurorilor, grupul condus de Dominte a organizat trecerea frauduloasă a frontierei României cu Ungaria, prin diferite puncte de trecere a frontiere, a 26 cetățeni moldoveni.

”Nodul” rețelei era în Cluj Napoca

Pentru a pune pe picioare afacerea, Dominte l-a trimis pe partenerul lui, Tărâță, să recruteze șoferi din România. El a venit în Cluj Napoca, unde a luat legătura cu Caradjov Artiom, aflat la studii aici. L-a întrebat pe Artiom dacă nu are vreun prieten care deține un autoturism, pentru că vrea să facă o afacere, din care urma să câștige bani, însă nu i-ar fi spus despre ce este vorba.

Studentul l-a pus în legătură cu o altă persoană căreia Tărâță i-a spus că are nevoie de ajutorul lui pentru a transporta cetățeni moldoveni în țări din Europa, prin folosirea unor cărți de identitate pe numele altor persoane, cetățeni români, și i-a promis suma de 350 euro pentru fiecare persoană transportată. Cei doi s-au înțeles, astfel că, împreună cu Dominte, a trimis în Cluj Napoca două persoane din republica Moldova. Însă, odată ajunse cei doi l-au anunțat că nu mai vor să plece prin intermediul lor, ci vor pleca spre vest pe cont propriu.

Pentru că primul transport a eșuat, Tărâță s-a dus personal în Republica Moldova, de unde s-a întors cu două fete care voiau să emigreze în Italia. Le-a cazat la un hotel din zona gării din Cluj Napoca și, la scurt timp au plecat în Italia.

Încurajați de reușită, cei doi s-au pus serios pe treabă și i-au cooptat și pe ceilalți din grupul menționat anterior!

Ulterior, traficanții de moldoveni Tudor Galoș, Burcă Daniel Bogdan și Tărâță s-au întâlnit la localul Casa Piraților din Cluj Napoca. Acolo au discutat detaliile despre modalitatea în care basarabenii urmau să fie trecuți fraudulos granița.

Probleme cu fizionomia

Pe parcursul afacerii, mai multe persoane au fost oprite la vamă. Principala problemă consta în faptul că fizionomiile celor care încercau să treacă granița nu corespundeau cu cele ale persoanelor din cărțile de identitate românești pe care Dominte și Tărâță le făceau rost.

După depistarea la frontieră a unui transport efectuat de Doghi Dan Claudiu și Briscan Ioan Radu, cei doi au refuzat să mai efectueze transporturi. Doghi Irina s-a speriat de consecințele pe care le-ar putea suporta și a discutat cu Dominte, pe care 1-a anunțat că cei doi au fost prinși în frontieră și că toți trei vor să se retragă. Dominte s-a speriat și i-a spus să nu discute acest gen de lucruri la telefon. Ulterior a sunat-o de pe un alt număr de telefon i-a cerut detalii, a întrebat-o dacă transportatorii au fost arestați și dacă l-au pomenit în declarații. Totuși, Irina Doghi a acceptat să se mai ocupe de cazarea unora dintre migranți și să îi predea lui Tudor Galoș. Ea i-a predat lui Galoș 4-5 grupuri de migranți care au fost transportați de acesta la destinație.

Potrivit dosarului, Irina Doghi a declarat că a fost marcată de reacția unei fete din Republica Moldova. Tânăra a început să plângă încă de la plecarea din Republica Moldova, iar Dominte i-a cerut să le spună celorlalți că este verișoara lui. În acest fel el spera ca oamenii să capete încredere în el și să nu se agite prea tare la trecerea frontierei. De asemenea, i-a cerut să nu discute cu migranții despre modul cum au ajuns aceștia să apeleze la el, spunându-i „tu să nu te bagi mai mult”.

Tot din declarația ei, care se coincide cu declarațiile migranților depistați, rezultă că aceștia doreau să emigreze spre țări din occident din motive economice. La destinație, aceștia erau așteptați de cineva care apoi îi confirma lui Dominte că transportul a reușit.

Ulterior, Irina Doghi a renunțat să mai facă trafic de persoane.

Liderul rețelei împărțea banii

Fiecare dintre membrii grupului a beneficiat de sume de bani pentru fiecare persoană transportată cu succes în țara de destinație. Astfel, fiecare migrant a achitat suma de 2000 euro pentru transportul său ilegal din România în Italia/Franța, banii fiind împărțiți între persoanele implicate în transport. Banii erau achitați în avans, fiind înmânați Galoș Tudor, care, la rândul său, îi plătea pe cei din „subordinea” lui. Conform înțelegerii, banii trebuiau restituiți în cazul în care transportul eșua.

Dominte lua banii de la oameni și îi plătea inculpatului Tărâță partea lui. Unul dintre martori a susținut că că fratele lui a beneficiat de o sumă cuprinsă între 3000 – 5000 de euro din activitatea de trafic de migranți

Din păcate, procurorii nu au reușit să afle cine este persoana care procura cărțile de identitate românești, folosite de către membrii grupului, pentru organizarea traficului migranți.

”Grupul infracțional a cunoscut trei segmente, unul în Republica Moldova și două în România. Ambele grupări din România erau coordonate de segmentul din Republica Moldova. Cele două grupări române nu au lucrat întotdeauna separat, existând și cazuri când au cooperat.

Segmentul din Republica Moldova era compus din inculpații Dominte și Tarâță, care recrutau cetățeni moldoveni care doreau să meargă la muncă în occident, să obțină pentru aceștia vize emise de România sau Bulgaria, care le dădeau dreptul să călătorească doar pe teritoriul României, respectiv să tranziteze România în drum spre Bulgaria, pe o perioadă de maxim 90 de zile, fără a avea drept de muncă”, se arată în rechizitoriu.

De asemenea, cei doi au avut și rolul de a coordona fiecare operațiune de trecere ilegală a frontierei, realizată de către membri din România ai grupului. Tot Dominte și Tărâță au fost cei care au procurat cărți de identitate românești, care au fost trimise membrilor din România ai grupului, pentru a fi încredințate migranților moldoveni.

Una dintre fetele luate din Republica Moldova arată că a călătorit până în România, unde s-a întâlnit cu un necunoscut, care i-a dat o cartelă de telefon și un permis de ședere italian, falsificat. Însă când femeia a încercat să treacă frontiera, vameșii au descoperit că permisul de ședere era fals și călătoria ei a fost întreruptă.

Anatol din fața Ambasadei României la Chișinău

Unul dintre migranți le-a povestit polițiștilor cum a intrat în legătură cu un membru al grupului infracțional, care s-a prezentat sub numele de ”Anatol”, în fața Ambasadei României la Chișinău. În schimbul sumei de 1000 de euro ”Anatol” i-a promis că îl va ajuta să ajungă în Italia. Mai mulți dintre basarabenii care au încercat să treacă granița dintre România și Ungaria au declarat că sumele plătite se situau între 1.600 și 2.000 de euro.

”Adjunctul” rețelei a mai fost condamnat, pentru aceeași infracțiune, în Anglia

În urma procesului care s-a judecat, inițial, la Tribunalul Cluj toți cei 10 care se ocupau de traficul de persoane au fost achitați de acuzațiile de fals, venite în urma folosirii documentelor de identitate procurate. Pentru acuzațiile de grup infracțional organizat ei au fost condamnați cu suspendare. Procurorii au contestat decizia dată de instanță, însă Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de tribunal.

Corneliu Tărâță a mai fost condamnat la 4 ani închisoare pentru facilitarea intrării sau a șederii ilegale prin sentința penală din 20.04.2016, dată într-un dosar judecat în Marea Britanie, 3 luni închisoare pentru fraudă, inclusiv înșelăciunea conform Identity Documents Act 2010 prin sentința dată într-un dosar conex. El a executat o parte din pedeapsă în Penitenciarul HMP Winchester.

Răzvan Robu