Zebre de milioane sar in intersectii
Gazeta de Cluj va prezinta firmele abonate la contractele primariei clujene pentru realizarea marcajelor stradale. Printre ele se regaseste si “regina” licitatiilor, SC Plastidrum, firma care se pregateste sa castige un contract national prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Revenind la Cluj, printre patronii firmelor care castiga licitatiile organizate de municipalitate se numara si fosti prin institutiile Primariei Cluj Napoca.
La Cluj Napoca se pregateste o noua licitatie pentru refacerea marcajelor rutiere de pe strazile din oras, astfel ca din bugetul municipalitatii se pregatesc cateva milioane de lei pe sensuri giratorii, stopuri sau zebre. Printre cei care castiga licitatiile respective se numara chiar si fosti angajati ai primariei. Pe langa atribuirea acestor contracte, trebuie mentionat si studiul de fluidizare a circulatiei comandat de Primaria Cluj-Napoca, care a oferit un contract de "milioane" societatii Search Corporation. Chiar daca banii publici au fost platiti, in orele de varf ale zile poti avea sansa sa inconjori Piata Unirii cu masina in 30 de minute.
Primaria Cluj Napoca a platit pentru amenajarea sensului giratoriu din intersectia strazilor Calea Turzii – str. Observatorului 2,4 milioane de lei, iar pentru amplasarea unor avertizoare luminoase care suplimenteaza indicatoarele rutiere, primaria varsa in contul firmelor specializate cateva mii de lei.
In aprilie 2007, municipalitatea a decis sa rezilieze contractul cu SC Edil Construct, care se ocupa de amenajarea marcajelor rutiere din oras, pentru ca lucrarile facute de aceasta firma s-au dovedit a fi slabe din punct de vedere calitativ. Societatea a ramas in "memoria" automobilistilor clujeni prin "gratiile" galbene care au aparut pe asfalt in cateva intersectii mari din Cluj. In urma licitatiilor, noile contracte pentru asigurarea serviciilor de marcare rutiera au fost semnate cu SC Floromar, SC Marcajrut, iar SC Autosemnal a obtinut lucrarea de confectionare a indicatoarelor rutiere, o afacere din care se castiga sume extrem de atragatoare.
Astfel, Floromar SRL, care aplica marcaje rutiere cu vopsea, a primit aproape 300.000 lei, iar SC Marcajrut a obtinut un contract de circa un milion lei pentru trasarea marcajelor cu prefabricate (microbile, n.r). Coincidenta face ca proprietarul SC Marcajrut, Claudiu Isvoreanu, a fost seful sectiei "Intretinere Mobilier Urban si Semafoare", din cadrul Regiei Autonome a domeniului Public Cluj, autoritatea care s-a ocupat in trecut si de Serviciul de Siguranta a Circulatiei, departamentul prin care primaria organizeaza licitatiile. Isvoreanu a fost asociatul lui Vasile Fodorean in cadrul celeilalte societati care a avut contract cu primaria, adica Floromar SRL. Societatea care produce indicatoare rutiere pentru strazile Clujului, Auto Semnal SRL, apartine sotilor Marian si Dana Morar. Firma a fost infiintata in 2002 si este specializata in constructia de drumuri. Marian Morar mai este asociat in cadrul SC Damar Consult si Sali Consult. Conform unor informatii, Morar are stranse legaturi de prietenie cu Mircea Pop, un social democrat clujean care, culmea coincidentei, a lucrat pana in 2006 in cadrul Companiei Nationale de Administrare a Drumurilor Nationale (CNADN), a proiectat centura problema Valcele Apahida si a fost consilierul pe probleme de infrastructura rutiera a fostului prim-ministru Adrian Nastase.
Regina “stopurilor”
Insa, regina acestor contracte este firma Plastidrum. In 2008, pentru contractul “Executia lucrarilor de aplicare marcaje rutiere longitudinale, transversale si diverse din municipiul Cluj-Napoca”, cei de la Plastidrum au primit 900.000 de lei. Dupa un an, aceeasi societate
a castigat contractul “Executie lucrari de aplicare marcaje rutiere longitudinale, transversale si diverse pe raza municipiului Cluj-Napoca”, pentru care a primit 2.274.455 de lei.
Interesant este ca in actionariatului acestei firme chiar statul are o mica parte din actiuni prin COMPANIA NATIONALa DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA. Insa actionarul majoritar este PLASTIROUTE SA secondat de ALEXANDRU POP
In momentul acesta, nu doar la cluj se pregateste o noua licitatie pentru marcajele rutiere, ci si CNADNR-ul, la nivel national, pregateste semnarea unui nou contract, iar de data asta, contractul va fi impartit pe sapte loturi, filialele regionale ale companiei, valoarea totala a investitiilor fiind de cateva milioane de euro. Pentru unii aceasta impartire regionala poate aparea un deja-vu. In urma cu cativa ani, CNADNR a facut pentru contractarea acestor servicii sapte licitatii la care au participat cateva firme. Doua firme fara prea mare importanta si SC Plastidrum. firmele “iepure” au fost descalificate pentru cateva hibe gasit in propunerile facute, astfel ca cele sapte loturi au fost castigate de Plastidrum. Insa, pentru ca nimeni sa nu fie suparat, cei de la Plastidrum au concesionat lucrarile de la doua regionale de drumuri celor doua firme care fusesera descalificate.
Licitatia respectiva este in ancheta Consiliului Concurentei. "Consiliul Concurentei a declansat, din oficiu, o investigatie privind o posibila incalcare a legislatiei din domeniul concurentei de catre companiile SC Plastidrum SRL, SC Signature Semnalizare SRL, SC Swarco Romania SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH si Eleftherios Kokkinakis LTD. Investigatia are ca obiect posibila participare cu oferte trucate a celor cinci companii in cadrul procedurilor de achiztie publica organizate de CNADNR, pentru atribuirea unui contract pentru lucrari de marcaje rutiere pe drumurile nationale", se arata intr-un comunicat al consiliului..
SC Plastidrum are sedii in toate judetele in care functioneaza regionalele CNADNR, iar la Cluj firma ocupa spatiu pe un teren al Companiei. Prin functiile de conducere ale firmei au trecut fosti sefi de la CNADNR, cum ar fi Aurel Petrescu sau Liviu Damboiu, doi fosti directori ai Companiei nationale.
Search Corporation face coloana la buget
De departe, unul dintre cele mai importante contracte care au legaturi cu "traficul" clujean rutier, dar si cu "cunostinte", este cel incheiat cu SC Search Corporation, un off-shore din Statele Unite, pentru realizarea studiului privitor la fluidizarea circulatiei din oras, care a costat primaria nu mai putin de 902.750 lei (fara TVA). Acesta nu este primul contract obtinut de Search Corporation, societatea primind in 2005 peste un milion de lei pentru realizarea altui studiu asupra traficului clujean. Firma este administrata de Michael Stanciu, cu dubla cetatenie romano-americana. El nu este la prima lucrare pentru care este platit de doua ori. De numele lui Stanciu se leaga si studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrazii Transilvania.
In 1991, SC Iptana Bucuresti – fostul Institut de Cercetare si Proiectare pentru Transporturi terestre (auto si feroviare), Navale si Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor, n.r.) – a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrazi Transilvania. In aceeasi perioada, Iptana aparea sub forma unei societati mixte conduse de Stanciu, Iptana-Search, in care capitalul american era de 51% iar cel romanesc 49%, . Dupa 1999, a fost cumparat si pachetul minoritar de actiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation. Cu toate acestea, conform unor informatii, Stanciu "dirijeaza" activitatea SC Iptana.
A doua plata pentru studiul privitor la Autostrada Transilvania s-a facut in 2004 de catre guvernul Nastase. La acea data, contractul prevedea o suma de circa 42 de milioane de dolari, pentru o serie de lucrari care semanau izbitor de bine cu cele facute in anii '90 de catre Iptana SA.
Cu toate acestea, prin renegocierea contractului cu Bechtel impusa de Guvernul Tariceanu, platile catre societatea lui Stanciu au fost oprite. Pana acum, Search Corporation a lucrat alaturi de Iptana la tronsonul Campia Turzii – Cluj si Suplacu de Barcau-Bors.
In 4 iunie 2002, SC Iptana primeste un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73. In aceeasi zi, mai obtine si proiectul de reabilitare DN 6, unde SC Iptana castiga 5,5 milioane de euro. In 2003, dupa o licitatie "restransa", consortiul Parson&Search beneficiaza de un contract de consultanta si asistenta la DN7 in valoare de 4,44 milioane euro.
Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, Iptana primeste 1,7 milioane de euro. Reabilitarea DN 67 B aduce in conturile SC Iptana 182.230 de euro, proiectul la DN 15 Toplita – Bacau, inca 96.168 euro iar pentru lucrari la DN 1 B Ploiesti-Buzau statul da 42.571 euro.
Razvan Robu
