Wonderland de Năsăud! Primarul Romocea vrea bazin olimpic pe malul Someşului

Nu mai puţin de 10 milioane de euro ar vrea Mircea Romocea să investească în proiectul parcului de agrement gen Băile Figa, care ar urma să fie construit pe malul râului Someş, dar încă nu a identificat o sursă de finanţare. Pe de o parte primarul Năsăudului vorbeşte de o posibilă accesare de fonduri europene, însă surse ale Gazetei de Bistriţa susţin că Mircea Romocea nu exclude nici varianta contractării unui împrumut bancar.

Analizând situaţia mai profund ajungem însă la concluzia că nu există un suport în realitate, întrucât chiar dacă ar găsi o sursă de finanţare pentru un astfel de proiect, el nu este unul sustenabil ulterior.

În timp ce străzile oraşului academicienilor sunt varză, iar mizeria domneşte în oraş, primarul Mircea Romocea visează la nemurirea sufletului prin intermediul unui proiect de-a dreptul megalomanic, cu mult peste posibilităţile unui oraş de talia Năsăudului. Dacă edilul aseamănă proiectul cu Băile Figa, din punct de vedere a ceea ce ar urma să fie construit pe malul Someşului, în schimb dacă privim la valoarea proiectului, veniturile pe care le-ar încasa administraţia locală după finalizarea acestuia în timp ce ţinem cont de destinaţia şi dimensiunea construcţiilor, gândul ne duce la un alt proiect pe care de mulţi ani se chinuieşte să îl transpună în realitate primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu – Wonderland. Vrem nu vrem, trebuie să păstrăm proporţiile, fiindcă în cazul proiectului de la Năsăud discutăm de o suprafaţă de 3 hectare, în timp ce Wonderlandul lui Creţu este prevăzut a fi construit pe o suprafaţă de aproape o sută de ori mai mare. Numai că unul este bugetul Bistriţei la o adică, şi altul este bugetul Năsăudului, ca să nu mai luăm în calcul şi afluxul de persoane care tranzitează zona. Cu toate acestea, Mircea Romocea flutură pe sub nasul consilierilor locali o schiţă de proiect, în ideea de a-i convinge că pentru realizarea lui are nevoie musai de trei hectare de teren şi doar, doar vor fi de acord să aprobe cumpărarea suprafeţei pe care o deţine Ioan Horj, de circa un hectar.

Primarul vrea să îi vină inclusiv clujenii în parcul de agrement

Dar să vedem mai concret despre ce este vorba în aşa zisul proiect (mai mult o schiţă generală), fluturat în faţa consilierilor locali, dar care are o denumire pompoasă – AQUAPARK ŞI PISCINĂ OLIMPICĂ Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud. Potrivit documentului, investiţia este amplasată într-o zonă de munte şi vizează o localitate cu un număr relativ mic de locuitori (n.r. – circa 10.000 de locuitori). Ţinta este una foarte mare, fiindcă vorbim de atragerea turiştilor de pe o rază cuprinsă între 100 km şi 250 km.

„Raza de acţiune a investiţiilor este între 100 şi 250 km (interferând strategic cu zonele dens populate din jur – oraşul Cluj-Napoca)”, se menţionează în documentul ce conţine doar 5 pagini. Din punct de vedere al funcţionalităţii, discutăm despre „activităţi recreative acvatice, sportive, cazare şi alimentaţie”.

Obiective nesustenabile pentru Năsăud

Cât despre destinaţia clădirilor şi a spaţiilor care se presupune că vor fi realizate în perimetrul parcului de agrement, la o primă vedere totul pare în regulă. Nu însă şi pentru un oraş ca Năsăudul, cu doar 10.000 de locuitori, o economie subdezvoltată şi un buget mult prea mic pentru a suporta o cofinanţare la o eventuală accesare de fonduri europene pe acest proiect, sau, mai rău, pentru plata unor rate dacă vreodată vreo bancă i-ar acorda un împrumut administraţiei locale, fie şi pentru partea de confinanţare.

Astfel, în cadrul parcului de agrement, de o parte şi de cealaltă a acestuia, se prevede construirea a două zone de parcare – una cu 125 de locuri, iar o alta cu 200 de locuri. De asemenea, se propune construirea unui hotel-restaurant, în regim de înălţime P+2E, deci cu două etaje (nu se precizează şi câte locuri de cazare ar conţine hotelul), un SPA/saună cu piscină pentru copii şi sală de fitness (clădire cu un etaj), plus un corp de clădire pentru vestiare, o piscină exterioară, o terasă exterioară. Undeva în zona centrală a perimetrului parcului de agrement ar urma să fie construit, atenţie!, un BAZIN OLIMPIC acoperit. Apoi, în vecinătatea acestuia ar urma să fie amplasată o altă clădire, cu un etaj, în care să se regăsească un alt bazin şi o sală de bowling/jocuri, iar vis-a-vis apare o altă clădire, tot cu un etaj, în care ar trebui să funcţioneze restaurant şi o sală de festivităţi. Între cele două clădiri, conform schiţei, este amplasată o altă piscină exterioară, cu „watwerslid-uri” (n.r. – water slide-uri). Lângă bazinul acoperit şi sala de bowling este proiectat a fi realizat un teren pentru volei pe plajă. În zona imediat învecinată ar trebui să funcţioneze un teren de sport multifuncţional şi un teren de tenis.

Horj – cheia proiectului

Aşa cum am menţionat mai sus, dar şi în alte numere ale Gazetei de Bistriţa, o suprafaţă de teren de aproximativ 10.000 m.p. (un hectar) a fost cumpărată în vara anului trecut de omul de faceri Ioan Horj, bun amic de altfel cu primarul Mircea Romocea, de la o persoană din Năsăud care a revendicat terenul în instanţă. Judecătorii năsăudeni i-au dat câştig de cauză proprietarului cu puţin timp înainte ca terenul să fie cumpărat de Horj. Numai că în intervalul de timp ce a trecut de la pronunţarea sentinţei şi până la vânzarea terenului către Horj, terenul a trecut şi prin Comisia Locală de fond funciar. Or, Primăria Năsăud, deşi ştia că avea nevoie de teren pentru realizarea unui parc de agrement în zona respectivă, proiect anunţat încă din ianuarie 2013, nu înaintează nicio ofertă titularului iniţial, astfel că ajunge să fie vândut lui Horj contra unei sume de aproximativ 40.000 de euro. După aşa-numite evaluări, Ioan Horj cere Primăriei Năsăud circa 90.000 de euro.

Luna trecută, a fost constituită chiar şi o comisie de negociere în vederea achiziţionării terenului ce îi aparţine acum lui Ioan Horj. Nu s-a ajuns la niciun consens, în primul rând membri comisiei considerând că terenul a fost supraevaluat, în timp ce Horj nu a acceptat un preţ mai mic.

De ce musai 3 ha?

Revenind la proiectul parcului de agrement, se poate vedea cu ochiul liber că ceea ce se propune este cu mult peste posibilităţile oraşului Năsăud, atât din punct de vedere al investiţiei – 10 milioane de euro plus/minus 20% -, dar şi al întreţinerii ulterioare a acesteia. Numai că primarul ţine morţiş ca aceasta să se desfăşoare pe o suprafaţă de trei hectare, deşi foarte bine s-ar putea realiza un proiect pentru suprafaţa pe care o deţine deja administraţia locală, circa 2 ha de teren.