Wonderboy de Bistriţa speră să schieze în 2016 pe Dealul Cocoşului

Cu peste 4 milioane de euro,primarul Ovidiu Creţu (Wonderboy de Bistriţa) îşi face „pârtie” spre…Wonderland. Suma va fi cheltuită, evident, pentru realizarea pârtiei de schi de pe Dealul Cocoşului. Dacă aceasta va fi folosită sau nu în cele din urmă, asta rămâne de văzut ceva mai târziu.

Singurul lucru cert este faptul că,timp de 10 ani, bistriţenii vor plăti cu vârf şi îndesat pentru acest obiectiv pentru care edilul Bistriţei s-a sucit şi s-a învârtit să obţină un împrumut bancar. Şi l-a obţinut! 40 de milioane lei, din care fix jumătate merg în pârtia din Wonderland. Nu va putea să taie panglica înainte de alegerile locale de anul viitor, dar convins fiind că bistriţenii l-au ales tocmai pentru că le-a promis acest complex polivalent, de distracţii sau cum se va numi el până la urmă, Creţu nu va prididi să se bată cu pumnul în piept că se ţine de cuvânt.

Investiţia pentru pârtie, estimată la peste 6 milioane de euro

Contractul de lucrări a fost estimat la peste 27 milioane lei, echivalentul a peste şase milioane euro. La finele anului lui 2013, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a comandat întocmirea unui studiu de fezabilitate cu privire la „elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investiţii «Utilităţi aferente amplasamentului Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul mun. Bistriţa, localitatea componenta Unirea»”, pentru care municipalitatea a plătit aproximativ 100.000 de lei. Într-o primă fază, investiţia a fost estimată la circa 14,5 milioane de euro. Consilierii locali au ales reevaluarea investiţiei, astfel că estimările au ajuns la circa 7,8 milioane de euro.

Costurile estimate iniţial pentru execuţia utilităţilor au fost enorme, proiectantul propunând două variante: una de peste 16,3 milioane euro – din care C+M (n.r. – construcţii şi montaj) se ridică la 12,047 milioane euro, iar cea de a doua variantă este estimată la 14,46 milioane euro – din care C+M se ridică la 12,063 milioane euro. Potrivit studiului de fezabilitate intrat în prima dezbatere a consilierilor locali bistriţeni, recomandată era cea de a doua variantă. Aleşii locali au respins atunci proiectul, întrucât suma propusă pentru investiţie a fost considerată nejustificat de mare. După recalculare, costurile au fost estimate la circa 7,8 milioane euro, din care C+M 6,5 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate supus ulterior votului aleşilor locali.

Scandal pe contract

Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări a fost lansată în toamna anului trecut, însă câştigătorul final a fost desemnat abia luna trecută, după o întreagă tevatură pe marginea acestui subiect.

Iniţial, primăria condusă de Ovidiu Creţu a desemnat drept câştigătoare a licitaţiei asocierea dintre SC Record SRL– SC ElectroconstrucţiaElco Bistriţa SA – BartholetMaschinenbau AG – SC Triplex Construcţia SRL, care de altfel a avut preţul cel mai mic, de 19.195.414,96 lei fără TVA.

Rezultatul a fost însă contestat în instanţă de SCKranz Euro Center Piteşti, participantă la licitaţie în asociere cu SC Elcompet SRL, care a avut cel de-al doilea preţ ca valoare – 19.526.712 lei fără TVA. Motivele invocate de contestatoare au fot nerespectarea unor prevederi din caietului de sarcini, dar şi modul în care asocierea de firme desemnată câştigătoare a dat anumite explicaţii cu privire la calculul ofertei pe diferite segmente.

Astfel, Curtea a reţinut câteva aspecte cu privire la motivul legat de neîndeplinirea de către ofertantul câştigător a cerinţei vizând deţinerea autorizaţiei ISCIR pentru telescaunul care urma să se monteze pe pârtia de schi.

În documentele depuse la dosarul analizat de comisia de licitaţie a municipalităţii bistriţene, s-au făcut precizări cu privire la acest aspect de către reprezentanţii SC Record SRL, din care a reieşit faptul că firma din Elveţia, respectiv BartholetMaschinenbau AG, este producătorul instalaţiei ce urma a fi montată. Acest lucru nu a fost însă suficient, în condiţiile în care oferta iniţială a asocierii desemnată câştigătoare în cele din urmă, a fost ulterior modificată pe parcursul procesului de evaluare.

KranzEurocenter a făcut referire în plângerea în instanţă şi la nerespectarea caietului de sarcini, mai precis două aspecte din cuprinsul acestuia.

Unul dintre aspecte se referea la câteva analize de preţ ale unor articole invocate în caietul de sarcini. Cu privire la una dintre analizele respective ofertantul desemnat câştigător nu a răspuns unor solicitări de clarificare, în timp ce cu privire la o altă analiză de preţ, acelaşi ofertant câştigător a indicat cu totul altceva decât ceea ce se cerea în caietul de sarcini.

Instanţa a remarcat că prin răspunsul la clarificări ofertantul câştigător a prezentat o ofertă alternativă ce încălca prevederile legale indicate la reevaluarea ofertei. Al doilea aspect cu privire la caietul de sarcini făcea referire la nerespectarea prevederilor unei fişe de date publicată de autoritatea contractantă, respectiv municipalitate, privind modul de prezentare a propunerii financiare.

Totodată, instanţa a remarcat şi preţul neobişnuit de scăzut al unor echipamente din cuprinsul al ofertei câştigătoare, pentru care ofertantul se pare că nu a dat suficiente justificări.

Ţinând cont şi de alte neconcordanţe între cerinţele autorităţii contractante şi documentele depuse la dosarul de licitaţie de ofertantul câştigător, instanţa a dispus reevaluarea ofertei depusă de asocierea SC Record SRL – SC ElectroconstrucţiaElco Bistriţa SA – BartholetMaschinenbau AG – SC Triplex Construcţia SRL.

După reevaluare, contractul a fost atribuit asocierii SC Kranz Euro Center – SC Elcompet SRL.

Cu toate că a fost semnat deja contractul de execuţie, amplasamentul a fost predat şi s-a dat ordinul de începere a lucrărilor, nu este exclus ca Primăria Bistriţa să aibă parte de surprize neplăcute, întrucât câştigătorul iniţial al licitaţiei pentru atribuirea lucrărilor de amenajare a pârtiei de schi de pe Dealul Cocoşului – SC Record SRL – nu a acceptat sentinţa pronunţată de instanţa de contencios în favoarea SC KranzEurocenter. Drept urmare, pe 24 august a deschis un nou proces în care cere magistraţilor  suspendarea executării contractului de lucrări.

Dacă instanţa va da dreptate firmei contestatoare, atunci lucrurile se vor complica foarte mult, atât pentru primăria condusă de Ovidiu Creţu, cât şi pentru actualul executant – SC KranzEurocenter SRL.

Creţu, în culmea fericirii

Zilele trecute, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a predat amplasamentul pentru începerea lucrărilor la pârtia de schi din Wonderland, executantului – asocierea de firme SC KranzEurocenter SRL și SC Elcompet SRL, şi a semnat totodată și ordinul de începere a lucrărilor.

„Este unul dintre obiectivele foarte discutate , un obiectiv blocat foarte mult timp în toate zonele în care s-a putut,dar aste este o chestiune politică. A fost unul dintre obiectivele principale ale campaniei mele electorale din 2008 şi, sigur, nerealizarea lui putea să aibă consecințe electorale. Eu spun că este un obiectiv extrem de important pentru că el practic deschide zona Wonderland, o zonă în care noi avem prevăzute mai multe obiective – un aqua-park, sală de sport și altele.(…)

Într-un termen de 12 luni se va realiza obiectivul contractat, asta înseamnă că în iarna 2016-2017 vom schia în această zonă”, a declarat edilul Bistriţei.

Ovidiu Creţu i-a transmis reprezentantului constructorului că municipalitatea va urmări ca lucrarea să se realizeze conform contractului.

„Vom urmări să faceţi lucrarea conform contractului. Vreau să tratați lucrurile cu extremă seriozitate, știu că firma Kranz este capabilă de așa ceva, aveți și cel mai important furnizor de echipament din lume. Este un obiectiv de suflet a 80.000 de bistrițeni”, a afirmat primarul.

Va fi sau nu va fi zăpadă?

Cu toate acestea, primarul Creţu pare să fie conştient de faptul că sunt şanse mari ca după finalizarea investiţiei şi darea ei în folosinţă temperaturile să nu fie favorabile producerii zăpezii artificiale, măcar.

„Fac invitația pentru prima zăpadă din 2016, deci undeva în luna decembrie, după prima ninsoare sau după primele două zile în care temperatura scade sub 5 grade punem tunurile pe pârtie și schiem” a mai adăugat Ovidiu Creţu.

Lucrările care vor fi executate 

Iată care sunt principalele obiective care vor fi realizate pe Dealul Cocoşului:

1. TELESCAUN – Se va monta un teleferic monocablu tip telescaun fix cu 4 locuri și cu o capacitate de transport de 1.200 persoane pe oră. Telescaunul are cota de plecare la + 457 m și ajunge la cota + 676 m. Diferența de nivel între cele două cote este 219 m, cu o lungime pe orizontală de 962 m și pe înclinat de 987 m.
2. PÂRTIA: lungime pe orizontală: 1.054 m;

• – Pe înclinat: 1.083 m;
• – Diferența de nivel 218 m;
• – Panta medie: 20%;
• – Lățime medie: 60 m.

1. INSTALAȚIE DE NOCTURNĂ
2. PARCARE : 150 de locuri
3. CENTRU SALVAMONT
4. PUNCT de închiriere echipament
5. INSTALAȚIE pentru producerea zăpezii artificiale: pleacă de la ideea folosirii tunului de zăpadă de mare capacitate, fapt ce presupune o captare de apă de pe râul Bistrița – 5.000 metri cubi și realizarea unei stații de pompare.

Administratorul KranzEurocenter, lovitură sub centură lui Creţu

Deşi ar trebui să sprijine această investiţie cu ochii închişi, doar îi aduce o sumă frumuşică în vistierie, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc în urmă cu trei săptămâni, în cadrul căreia a avut loc semnarea contractului de lucrări dintre municipalitate şi executant, administratorul KranzEurocenter, Corin Boian, a punctat fără să vrea minusurile zonei şi lipsa funcţionalităţii unei asemenea investiţii.

„Aceasta este o pârtie de schi pentru începători, pentru recreere, care înţeleg că va fi utilizată şi vara. Altitudinea nu este atât de importantă cât este temperatura. Ca să poţi să ai o pârtie bună ai nevoie de o temperatură negativă. Cu cât este mai scăzută temperatura, sub -5°, cu atât mai bine. Zăpada artificială poate fi produsă undeva la temperatura de -5°. Cu cât este mai mică temperatura, cu atât este mai propice”, a punctat în cadrul conferinţei de presă Corin Boian, administratorul firmei câştigătoare.

Ce a încercat Corin Boian să explice este faptul că nu altitudinea este un dezavantaj, ci chiar lipsa unor temperaturi propice…sau poate constructorul nu ştie ca la Bistriţa ninge doar câteva zile pe iarnă şi că -5° se înregistrează cel mult jumătate de lună din tot anotimpul lui Moş Crăciun.

KranzEurocenter se mai ocupă de câteva mari proiecte, cum este o pârtie de schi din Parâng, cea mai mare astfel de investiţie din ţară, a cărei valoare ajunge la 70 de milioane de euro, precum şi o pârtie în valoare de 35 de milioane de euro în Lupeni.

Proiect contestat

Mulţi dintre bistriţeni nu agreează însă realizarea acestui obiectiv pe care îl consideră ineficient şi consumator de bani publici.

La finele anului trecut, preşedintele Asociaţiei Civice, Adrian Chereji, a trimis o scrisoare deschisă municipalităţii şi legislativului local, prin intermediul căreia i-a avertizat pe aleşii locali că în cazul în care nu vor reconsidera investiţia, vor deveni răspunzători pentru o cheltuială de circa 3 milioane de lei anual pe următorii 10 ani, perioada de rambursare a creditului.

„În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veţi fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.

Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentației întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroşani se bazează pe realizarea investiţiei cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8600 lei/an, în condiţiile în care fondurile de investiţie nu trebuie rambursate. În condiţiile în care municipalitatea intenţionează realizarea investiţiei din creditul bancar contractat cu UNICREDIT ŢIRIAC Bank, la cheltuielile de operare şi întreţinere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an şi de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului)”, scria Chereji în documentul adresat consilierilor locali.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Civice, studiul de fezabilitate este greşit, fiindcă „firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obţinute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreţinere şi operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an”.