WC-uri de lux – 300.000 de lei pentru grupuri sanitare inutilizabile

În 2008, Ministerul Educaţiei a alocat trei miliarde de lei vechi Şcolii Generale Dobric pentru construirea unor grupuri sanitare, chiar dacă clădirea în car funcţionează instituţia de învăţământ avea şi ea nevoie de lucrări de reabilitare. Constructorii au finalizat lucrarea şi mai trebuiau să racordeze grupurile sanitare la apă. Pentru că nu au primit toţi banii, au refuzat să finalizeze lucrările.

„Mama ei de rânduială!”

Şcoala din Dobric nu fost reabilitată de zeci de ani de zile, motiv pentru care localnicii sunt revoltaţi de investiţia uriaşă în… grupurile sanitare. Un locuitor al comunei a afirmat pentru Gazeta de Bistriţa: „Au băgat o groază de bani în aceste WC-uri. La şcoală nu s-au gândit. Mama ei de rânduială! S-a făcut un WC pe care nu-l foloseşte nimeni şi copiii merg tot acolo în cel vechi. Dacă vedeţi ce mizerie e acolo, să ferească Dumnezeu!”.
Oamenii mai spun că aceşti bani puteau fi folosiţi în alte domenii, unde problemele sunt stringente. „Au adus material didactic? Nimic! Banii i-au folosit pe … chestii nefolositoare. În viziunea ministerului, elevul trebuie să aibă unde să îşi facă nevoile, nu să facă performanţă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa un fost cadru didactic din localitate. O consăteancă a dascălului indignat a opinat: „Nu mai există bun simţ! Atâţia bani, ca să afli acum că şcoala nu se alege cu nimic sau că firma o să gate treaba peste ani şi ani. Atunci, de ce o început? Bani aruncaţi pe fereastră. Nu sunt capabil să fac, nu fac!”.

„Nu-s şofer, nu conduc, nu mă bag!”

Ioan Ţărmure, primarul comunei Căianu Mic, de care aparţine satul Dobric, se spală pe mâini, în condiţiile în care administraţia locală nu are nici un amestec în proiectul „măreţ”.
„Primăria nu este implicată în acest proiect. Ministerul nu a dat banii (n. r. – constructorilor), deci… eu ce pot face? Trebuie luată legătura cu Inspectoratul. Eu nu am nicio legătură. Să fie clar! Şi mie îmi este milă când văd şcoala aşa dărăpănată, iar investiţiile se fac în WC-uri”, a punctat Ioan Ţărmure. Acesta mai spune că investiţiile au fost făcute de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Reprezentanţii ISJ BN spun că aceste grupuri sanitare au fost construite în cadrul unui program guvernamental prin care se dorea ca şcolile care nu primeau aviz sanitar de funcţionare să aibă apă curentă şi toalete. Până acum, constructorul a primit doar jumătate din bani.

Demersuri peste demersuri!

Cum la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud „generalii” se schimbă în sistem bielă-manivelă (un fel de „du-te-vino”), nimeni nu prea ştie de ce astfel de sume se duc pe apa sâmbetei. Astfel, Mihai Mureşan, inspectorul general al ISJ Bistriţa-Năsăud a declarat: „Întreruperea finanţării acestor lucrări a cauzat acest fapt. Pe de altă parte pot exista cazuri în care să fie prestate lucrări care să nu fie încă onorate din punct de vedere financiar, pe măsură ce vor fi alocaţi bani, noi vom face toate demersurile să primească aceşti bani”.

Nici la Negrileşti situaţia nu este mai roz

La şcoala de centru din comuna Negrileşti s-au investit peste trei miliarde de lei vechi pentru construcţia unui grup sanitar modern, destinat elevilor. Nici aici constructorul nu a primit banii, drept urmare a renunţat momentan la această lucrare. Astfel, deşi lucrarea este finalizată în proporţie de 80%, doar racordul la reţeaua de apă nefiind realizat, lucrarea a rămas „în coadă de peşte”.
Sătenii spun că este o adevărată bătaie de joc, în condiţiile în care mai au de ştire şi de alte investiţii pe bani grei, şi care nu vor fi folosite în cele din urmă.
„Au băgat nu ştiu câte miliarde în această baie pe care niciun copil nu o foloseşte. E bătaie de joc! Adică, bani pentru laboratoare şi cabinete nu sunt, dar se investeşte în chestii inutile! De fapt, şi la Breaza au băgat bani într-o centrală termică, pentru 50 de copii. Am înţeles că se va comasa la Negrileşti”, a spus un sătean.

Ministerul să răspundă!

Edilul de la Negrileşti, Ioan Pugna, a spus că nu îşi explică de ce s-a demarat o investiţie, fără ca cei care urmau să finanţeze aceste lucrări să ia în calcul fiabilitatea proiectului. „Se promit finanţări de sute de mii de lei, dar nimeni nu se gândeşte la faptul că trebuie şi bani pentru acest lucru. Ce să le spun oamenilor? Că nu mai sunt fonduri? Omul de rând nu înţelege că Guvernul trebuie să dea banii. Eu, ca primar, am devenit un fel de moaşă comunală. Dar… îl doare undeva pe cetăţeanul din Negrileşti, Breaza sau Purcărete. În plus, investiţia nu este a mea, după cum ştiţi, ci a Ministerului Educaţiei. Ei să răspundă! Nu avem nici cel mai mic rol aici”, a spus Ioan Pugna.
De altfel, la şcolile de pe raza comunei Negrileşti mai există cazuri de investiţii inutile. Aşa cum am mai prezentat într-un număr anterior al Gazetei de Bistriţa, la Breaza, sat aparţinător comunei Negrileşti, s-au investit 130.000 de lei pentru o centrală termică, deşi elevii urmează să fie transferaţi la şcoala de centru. Directorul coordonator, Tănase Rodilă, a precizat pentru Gazeta de Bistriţa: „Consider că investiţie de 30.000 de lei pentru o centrală termică este total inutilă. Urmăresc să aduc elevii din Breaza la Negrileşti, unde sunt toate cadrele calificate, nu există clase simultane, deci performanţa şcolară ar fi mult mai mare. Dacă era după mine, făceam această investiţie la Negrileşti, nu la o şcoală secundară. Dar, cei de la Educaţie fac tot ceea ce vor ei! Aşa că noi vorbim, noi auzim! În plus, noi trimitem anual SC-urile, deci se ştie aproximativ câţi elevi vor fi într-o şcoală în următorii patru ani. Inspectoratul ştia că aici vor fi atât de puţini elevi. Dar… ca la români, au finanţat acest proiect. Un alt motiv pentru care consider această investiţie ineficientă este că uşile sălilor de clasă sunt fabricate din placaj, nu se închid, pereţii nu sunt izolaţi, deci căldura nu se menţine în clădire”.
În Bistriţa-Năsăud, 20 de unităţi de învăţământ au fost cuprinse în programul de utilităţi iniţiat de Guvern în anul 2008. La majoritatea instituţiilor de învăţământ care beneficiază de acest program lucrările sunt stopate. Deci nu este de mirare că Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud are datorii de peste 9.000.000 de lei la firmele prestatoare. Cum nu este de mirare nici că aceste societăţi au refuzat să continue lucrările, deşi multe dintre ele sunt în pragul finalizării.

Raimond Petruţ