Anunţul înfiinţării unui nou partid politic nu a trecut neobservată de presă şi de oamenii politici. Însă, fiind vorba de un partid regional, acestuia nu i se dau prea multe şanse, nici de către membrii partidelor deja consacrate, nici de către cei menţionaţi ca membri fondatori. Partidul Ardelenilor are un program care sună bine pentru politicienii clujeni, care sunt susţin regionalizarea economico-administrativă, dar nu şi ideea de partid regional.
Iniţiativa de înfiinţare a unui partid regional anunţată la sfârşitul lunii trecute a atras atenţia mediului politic, însă acesta nu s-a arătat deloc impresionat de ideea deloc inedită a unui Partid al Ardelenilor. Anunţul lui Emil Aluaş i-a surprins în primul rând pe cei care au fost menţionaţi ca membri fondatori ai tânărului partid, care este destul de puţin probabil să fie înregistrat şi pentru că ridică probleme de constituţionalitate.
Să rămână banii în Ardeal!
Dirijorul clujean Emil Aluaş a anunţat într-un interviu recent înfiinţarea Partidului Ardelenilor, care şi-a pus ca scop principal să obţină auto-guvernarea regiunii istorice Transilvania. În viziunea partidului, regiunea ar urma să aibă trei limbi oficiale şi să redirecţioneze Bucureştiului doar 7% din impozitele colectate. “Nu dorim să destrămăm România, dorim doar ca ardelenii şi bănăţenii să se auto-administreze economic şi financiar. Administraţiei centrale de la Bucureşti i-am da 7%, să se ocupe de politica externă, de politica monetară, iar în rest, să ne lase să ne administrăm singuri. Sunt convins că ne-am descurca mult mai bine economic. Cu siguranţă că noi n-am fi luat 25% din salariile oamenilor. Am discutat cu foarte mulţi mari oameni de afaceri din Cluj şi mi-au spus că nu mai vor să plătească impozit Bucureştiului, pentru că Bucureştiul nu face nimic pentru ei, nu se vede nimic. Bucureştiul nu se va schimba nici peste 1.000 de ani”, a declarat Aluaş ziarului maghiar Kronika. Printre membrii fondatori ai Partidului Ardelenilor, Aluaş i-a menţionat pe profesorul Liviu Zăpârţan şi jurnalistul Sabin Gherman, redactor-şef Servus Cluj.
Membri fondatori fictivi
Profesorul de doctrine politice şi jurnalistul clujean, însă, nu sunt la curent cu programul Partidului Ardelenilor şi nici măcar nu se numără printre susţinători, baremi printre membrii fondatori.
Profesorul Liviu Zăpârţan, contactat de Gazeta de Cluj, a subliniat că nu se poate spune că este unul din membrii fondatori ai Partidului Ardelenilor. ”Eu am discutat cu Emil Aluaş cândva o chestiune de principiu, am vorbit despre baza doctrinară a unui partid politic. Acesta discută cu mine aspectele doctrinare, ideologice, dar nu şi cele practice. Am spus de la bun început că eu personal nu mă implic”, a declarat Zăpârţan. Profesorul de doctrine politice nu se declară a fi nici măcar un susţinător al partidului regional. ”Formula Partidul Ardelenilor nu îmi spune nimic. Sunt dascăl de doctrine politice de 40 de ani şi nu mă pot juca cu asemenea improvizaţii. Pe mine mă interesează o iniţiativă puternică şi nu sunt de acord cu un partid fără doctrină politică”, ne-a explicat acesta.
În plus, Liviu Zăpârţan a ţinut să evidenţieze importanţa ideologiei în naşterea unui partid politic. ”Doctrina se construieşte pe altceva, nu doar pe bază regională. Sunt partizanul restructurării partidelor politice din România, dar pe bază doctrinară”, a spus profesorul clujean. Acesta a adăugat: ”Respect iniţiativa şi dorinţa lor de a restructura situația politică, dar nu consider că aceasta ar trebui să se facă în această formă. Lucrurile mi se par foarte serioase şi nu ne putem juca aşa, să facem un partid”.
Celălalt membru fondator menţionat de Emil Aluaş în interviul din Kronika este jurnalistul Sabin Gherman. Acesta însă a explicat pentru Ziua de Cluj că proiectul în care el a fost implicat nici măcar nu mai este în picioare. “Este un adevăr doar pe jumătate. Eu am înfiinţat Partidul Ardelenilor, cu ani în urmă, am fost preşedintele lui, am avut şi congres, dar ni s-a refuzat înregistrarea. Sigur, acesta e proiectul şi visul meu, Ardealul autonom, ca şi Moldova autonomă, Muntenia autonomă, ca în Germania, ca în Franţa, dar nu un proiect politic reîncălzit. Acum nu există un proiect, există doar frustrare şi nu poţi construi un proiect doar pe frustrarea generată de criza economică. Acum e nevoie de un concurs de proiecte, trebuie proiecte tehnice, şi nu un partid”, a declarat Gherman cotidianului clujean.
Vasile Dâncu: ”Crizele nu sunt propice pentru astfel de proiecte”
Sociologul clujean Vasile Dâncu contrazice o mare parte din afirmaţiile optimiste ale lui Aluaş. Acesta este de părere că iniţiativa nu va avea succes, iar povestea cu păstrarea resurselor economice este trasă de coadă. “Partidul Ardelenilor poate avea succes dacă cei care îl compun au credibilitate. Proiectul nu trebuie interpretat însă ca o rupere a României. Aceasta este una dintre fobiile care există la nivel naţional. De la Bucureşti s-a încercat mereu o inhibare a oricărei forme de regionalizare, chiar şi culturală. Chiar şi descentralizarea este privită cu rezerve. Problema Transilvaniei este sensibilă, iar oricine mizează pe ardelenism nu va reuşi. Este un mit despre multele resurse pe care le avem, că dăm mult mai mult la Bucureşti decât primim. Pentru unele judeţe e valabil, dar adevărul este că multe judeţe din Transilvania sunt asistate şi nu s-ar descurca fără prelevări de la buget”, a declarat Dâncu pentru Ziua de Cluj. Citat de Realitatea, sociologul arată că nici momentul nu a fost ales bine pentru un asemenea proiect. ”Sondajele arată că este nevoie de instituţii politice noi, chiar şi partide politice. De asemenea, este nevoie de reprezentare locală în politică. Partidul Ardelenilor este o idee mai veche, care acum a fost revigorată. Este un proiect complicat, nu ştiu dacă i-a venit rândul. Este criză, iar crizele nu sunt propice pentru astfel de proiecte", a afirmat Vasile Dâncu.
Regionalizare da, partide regionale ba
Politicienii români se arată sceptici vizavi de o asemenea iniţiativă. Cei mai mulţi consideră că programul Partidului Ardelenilor poate fi realizat şi este chiar necesar, dar un partid regional nu va avea succesul necesar pentru a impune vreo schimbare în politica românească.
Mircia Giurgiu, deputat PDL de Cluj, este e părere că şansele unui asemenea partid nu se arată a fi prea mari. ”Un partid regional ar putea avea succes la început, cum a fost şi cu PUNR-ul, care a pornit în forţă, dar şi-a pierdut din suflu pe parcurs, dispărând până la urmă de pe scena politică românească. Problema este cum va funcţiona şi ce şanse va avea un asemenea partid”, a declarat Giurgiu pentru Gazeta de Cluj. De asemenea, acesta consideră că proiectul Partidului Ardelenilor nu este de lepădat. ”Orice regionalizare pe criterii economice este binevenită”, a adăugat deputatul.
Liberalul clujean Horea Uioreanu nu consideră nici el că un partid regional poate avea succes în România. ”Nu ştiu dacă partidele regionale ar avea vreun succes. Au mai fost asemenea tentative, dar finalitatea nu a avut nimic concludent. Depinde şi de persoanele implicate în partid, dar nu văd nici o şansă de succes în momentul de faţă. După un simplu anunţ, un asemenea partid nu poate fi funcţional”, ne-a declarat Uioreanu. Întrebat dacă susţine un proiect de regionalizare administrativă a României, acesta a explicat: ”Putem spune că anumite zone din Ardeal sunt mai dezvoltate, şi e normal să vină înapoi aici banii. Legislaţia trebuie modificată în aşa fel încât banii să fie investiţi înapoi în zonele de unde au fost colectaţi”.
Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs este rezervat în a face predicţii legate de succesul Partidului Ardelenilor. ”Este o iniţiativă a unor intelectuali de foarte bună calitate. Există o mândrie locală sau regională a ardelenilor pe care mizează aceşti iniţiatori”, este de părere Eckstein-Kovacs. Acesta a mai explicat pentru Gazeta de Cluj că este destul de greu să evaluăm potenţialul de succes al unui partid regional. ”Partidele regionale ce au mai fost nu au avut prea mare succes în trecut. Elitele politice actuale nu au îmbrățișat o astfel de iniţiativă, dar dacă este constituţională şi respectă legea partidelor politice, vom vedea dacă va funcţiona”, a declarat consilierul prezidenţial. În plus, acesta a explicat că o regionalizare administrativă şi economică a României este un imperativ în anii care urmează. ”Până în 2013 trebuie să începem crearea unor regiuni cu puteri administrative mai extinse. Fondurile europene vor fi destinate acestor tipuri de unităţi administrative, de aceea mica reformă a administraţiei se va face”, a declarat Peter Eckstein-Kovacs.
Diana Gabor
